Darius Valcov la DC News
Intuiam unele dintre situatiile relatate, dar nu imi imaginam ca situatia e chiar asa grava.
Exploziv: PSD deschide front de lupta contra Austriei, Germaniei si Rusiei.
Eminența cenușie a guvernării PSD, Darius Vîlcov, a fost trimis azi în linia întîi pentru a lansa mesaje și dezvăluiri stupefiante, întrun interviu pentru DCNews, care vor răvăși puternic scena politică de la noi.
Puternic și, mai ales, profund, pentru că declarațiile fostului ministru ating marile culoare externe cu interese majore în România, e vorba de trioul Germania-Austria-Rusia, care exact în acest moment strînge frățește relațiile prin vizita lui Putin la Merkel, urmată de nunta din Austria. Cele trei state sunt acuzate direct și explicit de Vîlcov că spoliază România de bogățiile naturale, dirijează finanțele, impun legislația și chiar stabilesc guverne, cu sprijinul unor oameni din interior, al căror nume ne e furnizat explicit de fostul finanțist. Una peste alta, și dacă toate spusele lui Vîlcov ar fi false, tot ar fi rost de mare scandal dată fiind înălțimea de la care vin ele. Dacă doar jumătate ar fi reale, însă, vorbim de un seism de gradul nouă. Să fie acesta un episod de maximă importanță din limpezirea situației geopolitice a țării noastre, cu trioul amintit de o parte și SUA de cealaltă? Vom vedea în perioada care urmează.
O bere de la FMI pentru Germania.
O dezvăluire gravă e chiar în startul interviului luat de Bogdan Chirieac: conducerea germană a FMI a încercat să-i impună, ca ministru de finante, în 2014, o serie de măsuri care ar fi produs găuri imense în bugetul nostru, dar ar fi condus la majorarea spectaculoasă a importului de bere germană. Pentru că a refuzat, germanii au dorit eliminarea lui din echipa de negocieri: ”Şeful delegaţiei FMI era o doamnă Schäfer, Andrea Schäfer, din Germania, iar din partea UE îmi scapă numele, dar era un om din partea Ungariei(…) Şi aveam analizele făcute de o companie din Bihor. Adică nu m-am dus cu lecţiile nepregătite. Am mărit preţurile, acciza la bere, s-au încasat 900 de milioane, 59 de milioane de lei în plus, dar, în acelaşi timp, am pierdut prin faptul că 9 mii de oameni şi-au pierdut locurile de muncă în momentul acela, angajatorii au preferat să angajaţi afară. Am pierdut 80 de milioane de lei din pierderea altor taxe şi impozite, în special cele provenite din contribuţii şi din impozitele pe muncă şi, mai interesant decât atât, au crescut importurile de bere din Germania cu 25%. Şi i-am spus doamnei Schäfer în faţă acest lucru. Da, este foarte avantajoasă această măsură pentru Germania, dar pentru România a fost un dezastru. Iar măsurile pe care vreţi să le aplicăm noi nu le vom aplica. S-a încheiat şedinţa şi s-au prelungit discuţiile pentru încă o săptămână, au mers la doamna ministru, la acea vreme, doamna Ioana Petrescu, şi i-au spus: vrem ca domnul Vîlcov să iasă din delegaţia de negocieri”.
Guvernul KGB, pe filiera Gușă-Blaga-Murad.
A doua bombă, de data asta nucleară, e dezvăluirea privind tentativa de racolare de către KGB a unui ministru greu, membru al CSAT: ”În 2015, aveam oferta de a trăda PSD-ul, de a forma o echipă din PSD, să fiu numit prim-ministru al României, într-o alianţă cu Vasile Blaga şi cu o parte din PDL-ul de la acea vreme. Acea ofertă mi-a fost făcută pe linia Guşă-KGB, mi-a fost făcută de câteva ori la rând, la Hotelul Majestic, din Băneasa, de faţă au fost şi Vasile Blaga, şi Cozmin Guşă, şi fostul membru al CNA-ului, Valentin Jucan – sper că nu greşesc, era şi Denise Rifai, de multe ori a fost şi Rareş Bogdan, de foarte multe ori a fost şi Mohammad Murad, patronul acestor hoteluri; a fost şi un fost şef de la ANAF, Şerban Pop. De ce spun pe linia KGB? Pentru că este foarte important să spunem acest lucru, pentru că se ştiu relaţiile pe care le-am avut cu Cozmin Guşă, se ştie că eu ştiu de vizitele la Moscova din 2009, cu Mircea Geoană, se ştie că eu ştiu care a fost agentul lui de legătură, se ştie că eu ştiu că a trebuit sau s-a dorit să fiu racolat de KGB, dar am refuzat acest lucru(…)Poate nu multă lume ar fi refuzat, dar știind care este legătura și pentru cine ar fi trebuit să facă acest lucru, pe de-o parte m-am temut și pe de altă parte nu am vrut să trădez România.
(…) Probabil sunt lucruri grave pe care eu le spun acum, dar trebuie să le spun, pentru că oamenii trebuie să le audă, aşa cum acum două zile, am spus că există o presiune din partea companiilor şi statului austriac împotriva României, şi o să dezvolt această presiune care se exercită pe mai multe canale, dar foarte multe dintre ele vizează resursele naturale ale României şi ordinea de drept în România, la fel, afirmaţiile pe care le fac acum pot fi dovedite. Locaţia şi oamenii pot fi contactaţi şi să dea aceste informaţii”.
Dezvăluiri despre acoperiții din presă.
Un cuvînt a avut Vîlcov și despre infiltrarea presei de către serviciile secrete:
”Sub această libertate a presei, de fapt, se ascund instituții puternice ale statului și ale statelor din această lume, pentru că în momentul în care eu am ieșit și am spus: ”uitați ce se întâmplă la DIGI, uitați ce se întâmplă la Realitatea”, imediat am fost sancționat și lumea a reacționat, o parte din lume: ”Domnule, ce ai cu libertatea presei?” Nimic. De departe susțin libertatea presei, jurnaliștii și cred că acest guvern va trebui să vină cu măsuri care să susțină presa, atât cu ajutoare de stat, cât și cu facilități fiscale. Se va întâmpla acest lucru. Dar în momentul în care servicii secrete se ascund sub libertatea presei, atunci cred că este datoria noastră să le devoalăm și o să le devoalez încet-încet pe fiecare, astfel încât să vedeți niște legături sau oameni să înțeleagă niște legături care probabil păreau imposibil de analizat, pentru că nimeni nu avea curajul să le facă”.
Puterea reală – în mîinile eșaloanelor 2-3 din ministere.
”Guvernul României a aprobat 8 parteneriate public private. Au fost aprobate acum 2 luni de zile în şedinţa de guvern. Nici până astăzi ele nu sunt publicate în Monitorul Oficial. Nu au ieşit de la funcţionarii care se află în eşalonul 2 şi 3, care, de fapt, ei conduc această ţară, din Ministerele Finanţelor, Justiţiei şi multe altele(…) Al doilea exemplu. Când s-a aprobat Legea parteneriatului public privat – l-am mai dat într-o emisiune, dar acum aş vrea să-l dezvolt – au venit de la MAE şi ne-au spus: Nu suntem de acord cu această lege, nu are norme de aplicare – adică e o lege mult prea clară, mult prea uşoară şi mult prea aplicabilă, nu este bună. Şi l-am întrebat, de faţă cu doamna prim-ministru şi cu domnul viceprim-ministru Paul Stănescu, pe reprezentantul MAE: ”Ce anume din lege este ilegal? ”Nu ştiu, nu am citit legea”. “Ah, n-ai citit legea, dar… ”Nu o avizaţi?” ”Ah, nu, noi avem un singur funcţionar”. Un singur funcţionar, agent guvernamental care el avizează toate legile. Acest agent guvernamental a fost procuror, şi este în continuare procuror, a fost dat, într-o săptămână, afară din MAE; lucrurile încet, încet s-au deblocat acolo. Este un individ extrem de cunoscut, înţeleg eu, în zona asta #rezist şi este chiar susţinut pentru şefia instituţiilor puternice ale statului. Horaţiu… şi îmi scapă al doilea nume (Radu, agentul guvernamental pentru Curtea de Justiție a UE n.n.), dar probabil îl veţi afla. A fost agent guvernamental, procuror, care a pus ”n” ani – cred că are vreo 20 şi ceva de ani la MAE – frână pe tot ceea ce însemna dezvoltare. Deci dacă nouă asemenea acte simple nu ne ies din guvern e pentru că sunt directori, şefi de serviciu, şefi de birou, cu grade, majoritatea, care nu permit ca aceste lucruri să iasă, este aproape imposibil”.
Sări, Guiness Book: 48 de studii de fezabilitate pentru un singur proiect.
”Să vedem de ce nu se pot face autostrăzi în România. Păi nu se pot face autostrăzi în România pentru că, şi vă dau un singur exemplu: nodul Dobra, pe autostrada Lugoj-Deva, a fost uitat când trebuia să se facă studiul de fezabilitate şi, bineînțeles am constatat: domle, dar lipseşte nodul de legătură, ce trebuie să facem? ”Păi fă un studiu de fezabilitate” – i-a spus CNAI la acea vreme, în 2012. A făcut un studiu, l-a făcut şi pe al doilea, l-a făcut şi pe al treilea. La al 48-ulea s-a finalizat. Ştiţi al câtelea a fost ales? Primul. Statul român însă va plăti 48 de studii de fezabilitate. Dar primul a fost ales. S-a întârziat 4 ani de zile pentru un nod, s-au făcut 48 de studii de fezabilitate(…) Avem două autostrăzi din România unde corecţiile au costat mai mult decât construcţia – când vorbesc de autostrăzi vorbesc de frânturi, de cioturile astea de autostrăzi.”
Cum ne pun tălpi austriecii: cu urși, lilieci și broaște. ”În 2011, ONG-ul WWF, din Austria, vine şi spune: Ştiţi, pe aceeaşi autostradă Lugoj – Deva, pe care se inventaseră nişte lilieci, aveti urşi. Pentru că aveţi urşi, trebuie să construiţi nişte tuneluri, nu costă mai mult decât cu 127 de milioane de lei, adică cu 30 de milioane de dolari, dar trebuie să refaceţi tot studiul de fezabilitate. Ce a făcut statul? Refacem aceste lucruri. S-au refăcut acele lucruri. Cei nouă kilometri nici astăzi nu sunt licitaţi, dar PSD vine la guvernare. Preşedintele partidului şi doamna prim-ministru ne spune: Cum rezolvăm problema urşilor? Chemăm specialişti de la Agenţia Mediului. Vin, convoacă toţi şefii Ocoalelor Silvice de acolo, absolut pe toţi! Toţi semnează şi acest document îl am şi eu şi există la Guvernul României, că în ultimii 40 de ani niciun urs nu a trecut prin acea zonă. Nici astăzi însă, nu reuşim să revenim la vechiul studiu de fezabilitate, pentru că cei de la CNAIR, din eşalonul 2 şi 3, au venit cu un biolog la aceste analize şi biologul când a văzut că nu mai e problema urşilor, ce credeţi că a făcut? S-a dus în prima baltă, vă rog să o întrebaţi pe dna. Adi Croitoru, care este şefă la Agenţia Naţională a Ariilor Protejate, a luat o broască, a întors-o şi a spus: Vedeţi pata aceasta galbenă? Este specie protejată! Nu puteţi construi pe aici, deci tot trebuie tunel, tunelul respectiv pentru urşi. Doamna i-a luat broasca, i-a aruncat-o şi i-a spus: Să nu mai veniţi cu asemenea gunoaie în faţa mea!”.
Un sfert din România, ”protejată” pe bani grei de către ONG-uri străine.
”Avem 23% din suprafaţă României arii protejate. Aceste arii protejate aveau până acum două săptămâni nişte custozi. Aceşti custozi erau nişte ONG-uri. Ce făceau aceste ONG-uri? Luau taxe în numele statului, luau fonduri europene pentru a scrie proiecte, doar pentru a scrie proiecte. Anul acesta aveau programate 311 milioane de euro fonduri europene pentru hârtii. Vorbim de peste 146 de custozi. Deci puneau taxe, luau fonduri europene pentru a scrie hârtii şi blocau toate construcţiile majore, hidrocentrale, autostrăzi, căi ferate. O să îmi spuneţi: Vreau exemple! Până a vă da exemple, o să vă spun: De două săptămâni, problema este rezolvată. Am luat de sub aripa acestor indivizi, să nu le spun altcumva, cum gândesc eu, şi le-am mutat la ANAP, Agenţia Naţională a Ariilor Protejate. Pe 23% din suprafaţa ţării nu putea să fie construit nimic de 20 de ani. Vreţi să vă dau numele lor? O să vă dau acum numele lor. Aţi auzit de ONG-ul, românesc bineînţeles 100%, toate sunt româneşti WWF-România-ul, l-aţi văzut, al doilea este Bankwatch, al treilea este Neuer Weg. Ele sunt ONG-uri în România, care se luptă pentru ”binele” românilor. Asta, ca să ştim exact cum stăm, ca să înţelegem statul acesta paralel”.
Realitatea TV – unitate militară sub acoperire. Plus SRI-istul CTP.
”Realitatea TV – vorbim de o unitate militară sub acoperire, vorbim de fapt de două unităţi militare sub acoperirea independenţei presei, au un singur scop, şi acela ca cei care încearcă astăzi să instaureze România la putere, România first – aşa cum ne dorim şi cum îşi doreşte şi Trump pentru America sa, şi aşa este normal să ne dorim şi noi pentru România noastră -, să fie înlăturaţi. Momentul în care ştii că ai peste 300 de jurnalişti şantajabili care nu pot să gândească cu mintea lor, pentru că în momentul acela li se scoate dosarul… păi, stai un pic că tu ai falsificat aici, domnul Maricel sau domnul Guşă, ai falsificat aici semnătura, când ai preluat Realitatea; păi, stai un pic că tu aici, nu ştiu, domnul Cristian Tudor Popescu, că ştie toată lumea că Cristian Tudor Popescu este unul dintre cei 19 de pe lista SRI-ului, ca şi informatori, adică asta se ştie la cel mai înalt nivel. Eu vă spun acest lucru şi este o informaţie care poate fi verificată”.
Halucinantele jonglerii cu acțiuni ale Digi Communications.
”Haideţi să încercăm un pic să vedem ce se întâmplă cu această presiune a companiilor austriece în România(…) O să încep să vă povestesc despre două interese şi despre cum ele se întrepătrund pentru că în ultimile zile, am început să discut un pic despre Legea offshore, despre gazele din Marea Neagră şi în acelaşi timp despre unitatea militară Digi Communications, şi am să arăt care este legătura de fapt între ele şi vreau să deschid ochii oamenilor, ca oamenii doar să vadă nişte lucruri pe care eu le spun. Ele pot fi verificate, iar dacă am dreptate, foarte bine, dacă nu, accept orice fel de critică, dar vă spun că am dreptate, şi o să încep cu Digi. În mai anul trecut, o companie listată în Olanda a venit să se listeze la Bursa din România. Această companie se chema, mă rog, Cable şi aşa mai departe, de fapt vorbim despre Digi Communications. Această companie valora contabil 160 de milioane de euro. Au decis să se listeze. Pe cine au ales să le facă această listare? Raiffeisen. Nu știu dacă ați auzit de Raiffeisen – este o companie austriacă, companie austriacă care, foarte important, numește în 2010, pe 9 ani de zile, șeful Ionuț Dumitru, de la Consiliul Fiscal al României și, pe de altă parte, tot această companie austriacă este în boardul care numește șeful Consiliului Concurenței, domnul Grüninger este cel din piață. Faimos. Deci, pe de-o parte, Consiliul Concurenței este numit de un board din care face parte dl Grüninger, pe cealaltă parte, Consiliul Fiscal, de 9 ani de zile este condus de economistul șef al Raiffeisen: Ionuț Dumitru care – o să dau ghilimele, în 2014, când PSD coboară cu cinci puncte procentuale contribuțiile pentru angajatori la acea vreme, Ionuț Dumitru a venit și a spus nu se poate face acest lucru, anul viitor veți avea o gaură la buget de 3,3 miliarde de lei”. Între timp, a trecut anul viitor, că suntem în 2018. Anul viitor am avut 180 de milioane de lei în plus. Asta ca să vedem care este profesionalismul și care este competența acestui economist șef și, din punctul meu de vedere, este într-un grav conflict de interese, pentru că el, pe de-o parte, deci, economistul șef al băncii austriece Raiffeisen, atacă toate reformele statului român și, pe de altă parte, acele informații le folosește în interesul băncii care face listarea la DIGI. Această listare se hotărăște anul trecut. Valoarea contabilă a acțiunilor DIGI este de un leu și opt bani, deci, nu 1,8, ci 1,0 pentru că am văzut că unele ziare m-au preluat cu 1,8. Nu, un leu și opt bani. Raiffeisen-ul, prin specialiștii austriecei pe care îi are, stabilesc că prețul de vânzare poate fi 40 de lei și se vând o treime din acțiuni, deci o firmă cu 160 de milioane de euro valoare contabilă, iese pe piață și vinde acțiuni de 300 de milioane de euro din valoarea de 900 de milioane de euro. Cele 300 de milioane de euro, adică de două ori cât valora compania, sunt retrași de un fond din Cipru, de marele Teszari, care este omul fără chip și care are în spate – știm cu toții – serviciile secrete, care nu vrea să iasă. Deci, o companie cu un om fără chip iese și spune: ”Domnule, eu valorez un leu. Mă cumpără cineva cu 40?” Și vine imediat un cartel format din cinci fonduri de pensii și spune: ”Da, cumpărăm cu 40 de lei”. Cumpărăm, cum să nu cumpărăm cu 40 de lei, deși astăzi, chiar astăzi, când noi stăm de vorbă, acțiunile sunt 27,8 lei, cu 30,7% mai puțin și fix 300 de milioane de euro s-au evaporat și se vor evapora în continuare”.
Agenții acoperiți ai SRI de la Digi, plătiți din banii de pensii ai românilor.
”Ce face, însă, Raiffeisen? Raiffeisen-ul când vede ceea ce se întâmplă intervine de șapte ori pe piață. Și răscumpără acțiunile pentru ca să nu se prăbușească prețul și să nu dispară compania. Pentru că această companie, astăzi, când aproape patru milioane de români, prin intermediul fondurilor de pensii sunt acționari la ea, are datorii de 1,3 milioane de euro, dintre care peste jumătate de miliard trebuie plătite în mai puțin de un an de zile. Eu spun aceste lucruri şi vreau ca şi spălarea banilor, şi îmi doresc ca şi ASF-urile să verifice unde au ajuns banii, cei 300 de milioane de euro, din fondurile de pensii, dacă au ajuns în Cipru, cum spun eu, dacă au ajuns la Teszari, omul fără chip, cum spun eu, dacă au ajuns în televiziunea prin care se plătesc agenţi SRI, aşa cum au fost confirmaţi de Comisia SRI, prin intermediul unor emisiuni tv? Ce companie listată la bursă ar investi într-o activitate, recte televiziune, în care ar băga 15 milioane de euro şi ar scoate sub jumătate, dacă nu ar avea un alt scop? Săptămâna aceasta voi avea mai multe întâlniri cu tot ce înseamnă aceste organisme, astfel încât să primesc oficial un răspuns la aceste întrebări – pentru că trebuie să primim un răspuns la aceste întrebări” a mai spus Vîlcov.
Bonus: iubirile cu năbădăi ale Laurei Kovesi.
”Şeful de marketing de la acea vreme al listării de la DIGI Communication era de fapt partenerul Laurei Codruţa Kövesi. Cei doi au avut o relaţie care, unele guri rele, şi aici nu pot dovedi, dar o afirm, spun că, de fapt, a fost legătura SRI-ului cu DNA-ul prin şeful de marketing de la DIGI şi Laura Codruţa Kövesi”.
OMV să n-audă de redevențe mari. Iohannis e de acord.
”Am participat la două întâlniri cu cei care doreasc să exploateze în Marea Neagră, şi am făcut două propuneri. O să vă povestesc doar de una dintre ele, propunere economică(…) Haideţi să stabilim un nivel (al redevenței n.n.), de 25%. Faţă de 40% din alte ţări, mi s-a părut o ofertă corectă. Sau, mai mult decât corect. A fost refuzată această ofertă. Şi s-a mers în continuare pe ideea că trebuie să se plătească redevenţa actuală între 3 -13,5%(…) Dacă ne întoarcem în istoria recentă, o să observăm că în 8 ianuarie, domnul Rainer Seele, șeful de la OMV, are o întîlnire cu dl Iohannis şi discută despre gazele din offshore. Nu ştim ce au discutat, că dl Werner nu face niciodată publice discuţiile pe care le are. În iulie, Parlamentul adoptă legea offshore şi pune acei 6,3 miliarde capac şi mai pune încă un lucru: 50% din tranzacţionare să se facă din România. În august, pe 2 august, domnule Chirieac, mai puţin de o lună distanţă, preşedintele respinge legea şi o întoarce la Parlament. Pe 10 august, domnule Chirieac, pentru prima dată după 20 de ani, postul de televiziune naţională ORF austriac, vine şi spune – M-au băut jandarmii. Ieri – putem să citim G4, de exemplu, – un oficial austriac vine şi spune – Sunt probleme mari în România. Păi sunt probleme mari în România. România nu mai vrea să vândă gazul pe gratis(…) Anul trecut, OMV a avut un profit de 6 miliarde de lei. Nu mai vorbim şi de Raiffeisen şi de toate celelalte, Schweighofer şi toate lemnăriile, şi aşa mai departe. Doar statul austriac să câştige de fiecare dată? Nu se mai poate! S-a putut, odată”.
Petrolul românesc, pe mîna rușilor.
”Piaţa de capital mondială şi informaţiile pe surse spun că este posibil ca Gazprom-ul să fie acţionar, prin intermediul altor societăţi, în OMV. Este o realitate. N-avem o certitudine, dar es
