Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), dr. ing. Costică T. Mustață, a avut o nouă întrevedere cu Excelența Sa dna. Raja Jhinaoui Ben Ali, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Tunisiene în România La întâlnire a participat, de asemenea, prof. dr. ing. Ion Hohan, președintele Secțiunii Servicii, vicepreședinte al CCIB.
În deschidere, dr. ing. Costică T. Mustață a reiterat importanța acordată în strategia Camerei bucureștene dezvoltării colaborării comercial-economice cu ţările din afara Uniunii Europene, inclusiv cu cele din Africa, punctând posibilităţile reale de colaborare între partenerii din cele două ţări. „Faptul că în primele 7 luni ale anului curent, Tunisia reprezintă a doua piață de desfacere a produselor românești din Africa, fiind și a doua țară de origine pentru produsele din acest continent intrate în țara noastră, este o dovadă a potențialului celor două economii de a coopera chiar în condițiile dificile existente în acest an din cauza epidemiei de COVID-19” a subliniat președintele CCIB.
Mulțumind pentru informațiile și oportunitățile de afaceri primite din partea Ambasadei, președintele Mustață a informat că acestea sunt diseminate imediat membrilor CCIB prin canalele specifice, informând-o pe șefa misiunii diplomatice tunisiene despre disponibilitatea de a se organiza o misiune economică cu prilejul Salonul Méditerranéen du Bâtiment 2021, care va avea loc in perioada 3- 6 martie la Targul International din Sfax, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a MediBat.
ES Raja Jhinaoui Ben Ali apreciind buna colaborare cu CCIB, și-a exprimat dorința de a fi sprijinită în eforturile pe care le depune pentru o mai eficientă colaborare între firmele din cele două țări, amintind în context oportunitatea de a fi promovate produse tunisiene pe piața noastră cum ar fi citricele sau curmalele, la care s-a înregistrat o recoltă de excepție în acest an. Totodată, și-a exprimat preocuparea de a fi folosite toate căile pentru promovarea relațiilor economice bilaterale, inclusiv prin implicarea mai activă a Camerei de Comerț și Industrie România-Tunisia, propunând și includerea în program a unui eveniment de promovare în regim online în organizarea Camerei de Comerț și Industrie din Tunis și CCIB, în a doua parte a lunii noiembrie a.c.
În final, cele două părți au apreciat că organizarea în comun a unor evenimente, inclusiv în mediul virtual (în sistem de videoconferință) în perioada pandemiei, care să ofere oamenilor de afaceri din cele două țări posibilitatea de a se cunoaște și de a discuta proiecte concrete constituie pași eficienți în direcția majorării schimburilor comerciale și dezvoltării cooperării bilaterale.
Informații de background
Asemenea comerțului exterior românesc, și schimburile comerciale româno – tunisiene au fost afectate de pandemia COVID-19, înregistrându-se în primele 7 luni din acest an (date disponibile), comparativ cu perioada similară din 2019, o contracție cu 14,9% în ceea ce privește volumul total, atât din cauza reducerii exporturilor în această țară cu 12,7%, atingând 81,7 milioane USD, cât și a importului românesc, care s-a contractat cu 19,9%, coborând la 33,1 milioane USD. La 31 iulie 2020, Republica Tunisiană a fost a doua piață de desfacere a produselor românești în Africa, după Maroc, devansând Africa de Sud, Sudan, Algeria și Libia și tot a doua țară de origine, după Maroc, dar înaintea altor țări ca Sierra Leone și Africa de Sud, a mărfurilor intrate în România de pe continentul african. Din punct de vedere al structurii , la export pe primele locuri s-au situate următoarele mărfuri: orz – 25,4 mil USD (reprezentând 31,1% din exportul pe această piață), produse petroliere – 18,7 mil.USD (22,9%), panouri, tablouri, dulapuri electrice – 9,2 mil.USD (11,3%), grâu –5,5 mil.USD (6,7%), porumb – 4,8 mil.USD (5,9%), panouri fibrolemnoase – 1,8 mil.USD și cherestea –1,5 mil.USD; la import: fire, cabluri și conductori electrici – 10 mil USD (30,2% din totalul importurilor din Tunisia), părți și accesorii auto – 7,9 mil.USD (23,9 %), circuite imprimate – 4,3 mil.euro (13%), ingrășăminte minerale – 4,3 mil USD (13%), materiale plastice – 2,4 mil.USD (7,2%).
Biroul de Presă al CCIB
