Pe Edwin Calleja l-am intalnit la conferinta de Bilant 2013 a Asociatiei Berarii Romaniei. Rolul sau a fost acela de a vorbi despre industria europeana a berii, din pozitia de reprezentant al patronatului in Comitetului Economic si Social European (CESE). Pe parcursul discutiei amicale pe care au avut-o, l-am convins sa nu vorbim despre industria berii, ci despre situatia economico-sociala generala a Europei.
Cum caracterizati mediul de afaceri european?
Mediul de afaceri din Europa inca nu are o situatie clara. Nivelul de dezvoltare se indreapta in aceeasi directie ca si in Romania. Sunt unele tari care par a iesi din recesiune, precum Marea Britanie, dar sunt si mai multe alte state care inca sufera de pe urma crizei economice si sociale. Deci, este dificil de prognozat o crestere economica generala, in acest an. Analistii mentioneaza o crestere putin peste 1% (ceea ce nu-i deloc mult) si nu va aduce noi locuri de munca. Aceasta este adevarata problema! O crestere economica de sub 3% este dificil sa creeze noi job-uri, deci prognoza pentru locurile de munca ramane foarte sumbra, astfel ca vor trebui implementate masuri suplimentare, pentru ca economiile europene sa se dezvolte.
Care sunt principalele amenintari la adresa economiei europene?
Principalele amenintari raman – bineinteles – in domeniul infrastructurii si al mediului inconjurator din statele membre UE. Sunt inca probleme cu deficitul bugetar; inca sunt probleme cu datoria nationala, in multe state membre. Acestea sunt presate de Comisia Europeana sa-si faca ordine in finantele proprii si bineinteles ca asta limiteaza mult avansul economiilor.
Pe de alta parte, veniturile nu sunt suficiente pentru ca oamenii sa cheltuie mai mult si sa creasca in mod real consumul. De altfel, cresterea consumului inseamna mai mult de munca in toate ramurile de activitate si duce la cresterea economica. Din nefericire, asta nu se intampla acum!
Cat de importanta este increderea populatiei in economie?
increderea consumatorilor este foarte importanta, pentru ca – daca o persoana nu este sigura ca nu-si va pierde locul de munca luna viitoare sau peste sase luni – atunci bineinteles ca va avea mare grija in cheltuirea banilor. Probabil ca va cheltui mai putin, pentru a avea o rezerva in caz ca va aparea vreo urgenta, daca va ramane fara loc de munca.
Iar un alt aspect foarte important al economiei este reprezentat de finante, de disponibilitatea bancilor, a institutiilor financiare, de a imprumuta bani industriei. insa, nici chiar bancile nu-s tocmai increzatoare ca economia va creste, asa ca uneori nu vor imprumuta bani unei intreprinderi care isi propune o extindere, deoarece ele considera ca ar putea sa nu-si primeasca banii inapoi. Se tem ca intreprinderea doar va investi banii bancilor, dar nu va avea randament si-atunci vor fi dificultati de a returna imprumutul.
Mai este vremea statelor dezvoltate “multilateral”, ori fiecare tara trebuie sa se bazeze doar pe anumite industrii?
Cred ca politica industriala pe care Europa, Comisia Europeana, incearca s-o finalizeze in acest moment – de fapt, cred ca un document a fost emis recent – nu are sens sa fie aceeasi pentru toti. Exista diferente intre statele membre, fiecare are avantaje care nu se regasesc neaparat in cazul altora, deci n-are rost sa fie dezvoltata toata industria, aceleasi sectoare, in toate statele membre. Fiecare trebuie sa-si dezvolte domeniile care sunt deja puternice, sa inoveze in acele sectoare, sa incerce sa creasca valoarea adaugata, deoarece – in acest mod – va creste economia si bogatia acelei tari si astfel vor spori salariile si beneficiile angajatilor. Daca economia, in ansamblu, nu creste, nici un muncitor nu va beneficia de cresteri de venituri. Asadar, economia este o problema complicata, care necesita atentie si trebuie ca politica industriala sa fie luata in calcul de fiecare stat membru separat, chiar la nivel regional.
Opinia mea este ca, de pilda, daca ai o regiune unde apa este foarte abundenta, atunci, acolo, agricultura trebuie ajutata sa se dezvolte mai mult, iar daca ai o regiune unde sectorul tehnologiei informatiei este deja avansat, acel domeniu trebuie incurajat sa investeasca acolo mai mult. Deci, pentru mine, fiecare tara trebuie sa-si lege politica industriala de propriile avantaje si dezavantaje; sa planuiasca, inclusiv cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene, sa imbunatateasca sectoarele care ar fi cel mai probabil sa fie de succes.
Aveti un mesaj pentru oamenii de rand, care se “lupta” in fiecare zi cu din ce in ce mai multe taxe, dar si cu alte probleme?
Bineinteles ca inteleg dificultatile populatiei, si nu ma refer doar la cea a Romaniei. Iar, daca asta ar fi o consolare pentru Romania, sa stiti ca alte tari sunt in aceeasi situatie, ori sufera chiar mai mult decat Romania. Unii muncitori au avut salariile si beneficiile reduse, iar pensionarii au avut veniturile reduse substantial in Italia, Grecia, ori Portugalia. Sunt multe sacrificii facute in acest moment, pur si simplu pentru ca guvernele din trecut, poate, din ultimii 50 de ani – si in unele tari, chiar de mai mult timp – au cheltuit mai mult decat isi puteau permite. Guvernele au crezut ca banii primiti de la muncitori si antreprenori puteau fi cheltuiti oricum, pe proiecte de anvergura, chiar daca acestea nu aveau rezultate si nu contribuiau la economie. Au considerat ca vor satisface asteptarile populatiei si vor obtine voturi. Dar nu asa merg lucrurile! Asa ca, astazi, suferim consecintele deciziilor proaste luate in ultimii 30-40 de ani, de catre politicieni care au cheltuit banii oamenilor pe proiectele gresite, in sectoarele gresite.
Si sfaturi de viata?
Sfatul meu este ca trebuie, pur si simplu, sa respiram in continuare, sa traim in continuare, sa muncim mai mult si sa colaboram cu Guvernul, atata timp cat acesta depune eforturi in directia corecta. Iar Guvernul trebuie sa arate ca are o strategie, ca are un plan care – pana la urma – ii va face pe toti cetatenii sa traiasca mai bine!
