Consilierul personal al premierului, Andreea Paul Vass, a participat recent la conferinta de lansare in Romania a unui studiu realizat de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), care a prezentat Indicele Reformei de Investitii (IRI) pe anul 2010.
Cu acest prilej, Andreea Paul Vass si-a prezentat punctul de vedere cu privire la unele probleme de actualitate, legate de actuala si viitoarea dezvoltare economica a Romaniei.
Care sunt cele mai mari probleme ale Romaniei, generatoare de alte dificultati?
Romania are doua „metehne” mari si late: prima este calitatea proasta a infrastructurii, iar a doua este calitatea politicilor publice. Daca veti consulta orice raport al competitivitatii nationale sau globale, veti observa cu usurinta ca exista cele doua tare amintite, care trag foarte greu la scaderea evaluarii gradului de competitivitate al mediului romanesc de afaceri. Ori, daca vorbim despre dezvoltare, tocmai pe aceste coordonate trebuie sa fie discutia cu IMM-urile, de pilda. Trebuie sa le propui un cadru de politica publica, in care sa poata parcurge primii pasi, respectiv, drumul pe care trebuie sa evolueze. Aici nu reusim sa performam.
Ce loc ocupa Romania, pe plan international, privind performantele in diverse domenii?
Va pot spune ca – intr-un clasament international in care sunt cuprinse 133 de tari – performanta Romaniei o plaseaza pe locul 68, deci, undeva la mijloc, la ultima raportare. Ceea ce nu este rau! insa – si aici stam prost! – avem sectoare situate pe pozitii de la coada plutonului si din pacate pe locuri retrograde, fata de anii anteriori. Astfel, la calitatea drumurilor – suntem pe locul 129, din 133; la calitatea infrastructurii, in general – locul 127; transparenta politicilor publice – pe locul 128; costurile politicii agricole – locul 126; urmeaza, foarte aproape, reglementarea fiscalitatii. Toate acestea sunt aspecte care se regasesc si in Raportul OCDE de acum. Alte cifre: in privinta rigiditatii angajarii – locul 122; relatiile dintre sindicat si angajator – 114; favoritismul, in luarea deciziilor guvernamentale – pe locul 117; deficitul bugetar – 113; risipa banului public pe locul 112. Ori, toate aceste nu dau decat dimensiunea gravitatii fenomenului pe care il avem acum de gestionat. Sigur ca suntem intr-o perioada ce reclama o consolidare bugetara foarte agresiva, insa – neinsotind acest proces de reforme structurale pro-competitivitate – nu facem decat sa amanam relansarea economica.
si mai este o problema: increderea investitorilor. Iar o perceptie mai proasta o au investitorii autohtoni! Studiile arata ca increderea investitorilor straini in mediul de afaceri romanesc este demonstrata a fi mult mai ridicata, decat a celor romani. Analizati toate anchetele sau chestionarele si veti vedea de cate ori Romania este postata pe un grad de incredere semnificativ mai ridicat, in rapoartele internationale. si este prima data cand Romania se calseaza pe locul 16 in raportul firmei de consultanta AT Kearney, raport publicat recent si care realizeaza topul celor mai atractive 25 de medii investitionale din lume! si este vorba de acest an. Asadar, aceasta este perceptia managerilor straini, vis-a-vis de mediul nostru de afaceri. De ce romanii sunt mai putin increzatori? Pentru ca “grila” lor de evaluare este adesea “virusata” de ceea ce inseamna dezbatere publica, de “scrasnetul de dinti” de la fiecare contact cu Administratia Publica, de absenta unei relatii de prietenie reala intre stat si acel intreprinzator. Aici, la baza relatiei, sunt multe de discutat…
Vorbeati despre “metehnele” Romaniei. Una dintre ele – infrasctructura…
Pentru a rezolva problema calitatii infrastructurii, una dintre initiativele care si-a gasit, in sfarsit, zona fertila de dezbatere si reforma este parteneriatul public-privat. Cu toate acestea, in 2009, volumul a scazut in aceasta directie, pe plan european, cam cu 30%, dar se revizuieste masiv structura institutionala la nivel comunitar si se propune un grup de lucru pentru parteneriatul public privat, s-au propus trei noi forme de fonduri care sa sustina aceste parteneriate. Ma refer aici, in special, la Initiativa europeana pentru automobile ecologice – in valoare de 5 miliarde de euro; Initiativa pentru cladiri eficiente energetic – un miliard de euro si Initiativa europeana pentru fabricile viitorului – 1,2 miliarde de euro.
Sa revenim la Romania…
La inceputul anului 2010 s-a constituit un Comitet Interministerial, coordonat de Ministerul de Finante, adica, de acea unitate de coordonare a politicilor publice. Prin acest Comitet ne propunem reasezarea cadrului legislativ, a cadrului organizational si asigurarea resurselor financiare. Consolidarea bugetara agresiva pe care ne-o propunem acum trebuie obligatoriu insotita de reforme pro-competitivitate, iar vremurile nu mai asteapta. Suntem obligati sa regandim la relansarea economica rapida. in acest sens, prioritatea zero este sa aduci mediul privat la masa deciziilor publice. Deci, sa favorizezi si sa facilitezi crearea parteneriatului public-privat, adica, sa aduci resursa financiara privata in suportul investitiilor publice, sa imparti riscurile cu ei, in folosul cetatenilor.
Deja, la Parlament se afla o propunere de act legislativ ce reintroduce conceptul de parteneriat public privat (PPP) si incearca sa corecteze toata legislatia specifica. Constatati, astfel, ca – in materie de cadru organizational – ne propunem o strategie guvernamentala pentru dezvoltarea tocmai a parteneriatelor public-private, care – evident – sa urmeze acel format de propunere comunitara a unui grup PPP si care sa poata avea in coordonare directa unitati de PPP, care sa se situeze in cadrul fiecarui minister, pentru ca, acum, toata expertiza este concentrata in sase oameni de la unitatea de coordonare, din cadrul Ministerului de Finante. Ori, este total insuficient, pentru ca oportunitatea existentei acelei unitati este doar pentru a analiza fezabilitatea din punct de vedere financiar al unui proiect potential de PPP si nicidecum expetiza tehnica in materie. De altfel, cand am inceput lobby-ul intern, din culisele Guvernului, pentru a convinge ca avem nevoie de un nou cadru legislativ pentru PPP, am intampinat o opozitie virulenta. A trebuit sa… folosesc “picatura chinezeasca” si sa prezint aceasta idee pana cand s-a facut Comitetul Interministerial. Acum, dupa cum spuneam, propunerea actului legislativ este in Parlament. Asadar, se actioneaza!…
si revin la cealalta problema grava a competitivitatii romanesti: calitatea politicilor publice! Aici, ridic o problema personala: am convingerea ca ani de zile problema competitivitatii nu a facut niciodata subiect veritabil de ingrijorare publica si politica, si cu atat mai putin de dezbatere, de fond. Desi avem centre izolate de expertiza care pot contribui la elaborarea unui plan de actiune, avem nevoie de o platforma autentica de dialog public-privat, care sa aprecieze cum se va plasa Romania pe harta competitivitatii globale. Pentru ca e foarte dificil sa-ti imaginezi in zilele noastre ca te vei putea dezvolta ca o insula izolata, fara sa iei in calcul tot ce se intampla in competitia atat de ascutita, la nivel global. Am propus o masura de inovatie institutionala inca din anul 2007, numai ca nu si-a gasit terenul fertil spre dezvoltare. Este vorba despre infiintarea Consiliului National de Competitivitate (prescurtat de mine CONACO), organism public-privat din care sa faca parte 35% decidenti, 35% mediul antreprenorial, 30% experti. Dar modul de functionare are trebui sa iasa din cadru ciclurilor electorale, astfel incat sa poata raspunde constant la cateva intrebari-cheie, cum ar fi cea legata de impactul actualelor politici publice asupra competitivitatii. De asemenea, ar trebui sa publice un Raport anual de evaluare a competitivitatii, pentru ca Romania nu are, la momentul actual, un astfel de raport, la nivel guvernamental, in comparatie cu celelalte state cu care intram in competitie, in mod direct. Exista un model irlandez de astfel de raport care merita urmat!
Care ar fi principalele directii de analiza ale unui asemenea raport?
Sunt cateva intrebari la care trebuie sa raspunda raportul:
ce rol trebuie sa joace economia romaneasca pe piata europeana?
care sunt posibilitatile, oportunitatile, prioritatile de dezvoltare ale tarii?
ce valoare specifica sau unica putem furniza pentru o afacere locala?
pentru ce fel de afaceri este Romania competitiva?
ce rol poate sa joace tara noastra pe termen lung?
si – nu in ultimul rand – ca o umbrela care sa imbrace toate aceste intrebari fundamentale: unde investim cu prioritate resursele noastre?
Cand va functiona Consiliul National de Competitivitate?
Cu privire la acest Consiliu, este evident ca nu a venit timpul potrivit pentru aplicarea efectiva, dar ideea se afla asumata politic, iar – pentru aceasta – am dus din nou un lobby personalizat cu fiecare lider din partid. Nu poti pocni din degete si sa te astepti sa apara peste noapte o astfel de institutie si o astfel de noua abordare a deciziei guvernamentale. Mai mult decat atat, la aceasta roata sau hora in care ne invartim cu totii, am suportul multor asociatii patronale, carora le-am prezentat subiectul, al unor reprezentanti ai presei economice care-mi sustin proiectul, iar acum nu mai este nevoie decat de decizia efectiva a Ministerului Economiei, dar numai… Deci, se face!
Ce inseamna acest lucru, pe intelesul omului de rand ?
Pentru cetateanul de rand, asta se traduce in urmatoarea idee: fara competitivitate, nu poate creste standardul nostru de viata. Fara competitivitate, nu putem vorbi de incasari bugetare mai mari sau de venituri puse la dispozitia oamenilor din clasele sociale vulnerabile si nu putem moderniza cu adevarat programul de asistenta saciala. Fara competitivitate nu putem compensa cresterile de preturi care au loc la nivel mondial. Este un fenomen la care Romania nu este o parte « pasiva ». Din contra, ne afecteaza pe toti!
Ori, pentru a compensa toate aceste riscuri interne si internationale, respectiv, pentru a “plusa” in zona eficientei si a productivitatii activitatii proprii, romanesti, este nevoie de competitivitate!
Daniel Negut – interviu preluat din revista Business Point, nr. 51, varianta print
