Care este cea mai bună alegere, din punct de vedere fiscal?
Dacă doriți să vă constituiţi sub formă de PFA, trebuie să ştiţi că în anul 2017 veţi datora impozit pe venit în cotă de 16%, calculat la venitul net obţinut, dar şi contribuţii sociale de asigurări sociale de sănătate (CASS) şi contribuţii la pensii (CAS). Cotele contribuţiilor obligatorii sunt: 5,5%, pentru CASS şi 10,5% sau 26,3%, conform opțiunii, pentru CAS. Aceste contribuţii sociale se raportează la un salariu mediu brut. Concret, salariul mediu brut pentru anul în curs este de 3.131 lei.
Plata contribuțiilor la sănătate se efectuează anticipat, în baza declarației de venit estimat (Formular 220), în cursul anului, cu regularizarea sumelor datorate în anul următor, în baza declarației de venit realizat (Formular 200). Baza de calcul pentru CASS este venitul net realizat, adică veniturile încasate, minus cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor, din care se scad contribuţiile sociale obligatorii plătite anticipat. Baza de calcul pentru CASS este limitată la cinci salarii medii pe economie, adică 15.655 lei/lună.
În ceea ce priveşte contribuţia pentru CAS, PFA poate alege cota de 10,5% sau cea de 26,3% (acest lucru se poate face prin depunerea Formularului 600, până pe 31 ianuarie a anului de referinţă), cotă care se aplică asupra venitului net obţinut, chiar dacă respectivul contribuabil este concomitent şi salariat. Acest venit nu poate fi mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nici mai mare decât echivalentul a de cinci ori câștigul salarial mediu brut. Rezultă că baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mică de 1.095,85 lei/lună, dar nici mai mare de 15.655 lei/lună.
Avantajele alegerii acestei forme de organizare sunt că titularul PFA-ului poate dispune oricând de bani, iar contabilitatea este mai facilă, faţă de contabilitatea unui SRL, de exemplu.
Dacă doriţi să vă constituiţi sub formă de SRL, veţi datora impozit pe veniturile microîntreprinderilor, până la depăşirea plafonului de 500.000 euro cifra de afaceri, astfel:
dacă aveţi minim un salariat cu 8 ore/zi, atunci cota de impozit este de 1% din venituri;
dacă nu aveţi niciun salariat, atunci cota de impozit este de 3% din venituri.
Un dezavantaj în această formă de organizare este faptul că nu puteţi dispune oricând de banii societăţii, decât după închiderea exerciţiului financiar, când puteţi distribui profitul pe dividende. Cota de impozit pe dividende este de 5%, procent aplicat profitului net.
În cazul în care NU obțineţi:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76 , din Codul Fiscal;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99 , din Codul Fiscal;
c) venituri din activități independente, definite conform art. 67 , din Codul Fiscal;
d) venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 , alin. (7) – (9), din Codul Fiscal;
e) venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, definite conform art. 103 , din Codul Fiscal;
f) indemnizații de șomaj;
g) indemnizații pentru creșterea copilului;
h) ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările și completările ulterioare;
i) indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, drept urmare a unui accident de muncă sau unei boli profesionale,
… atunci, la cota de 5% se va adăuga şi contribuţia la CASS, de 5,5%.
În cazul în care societatea doreşte să opteze pentru plata impozitului pe profit (16% din profitul brut) şi nu impozit pe veniturile microîntreprinderilor, atunci aceasta trebuie să îşi majoreze capitalul social până la minim 45.000 lei.
Există şi situaţii când o societate NU poate fi microîndeprindere, şi anume:
realizează venituri din activităţi desfăşurate în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, în domeniile jocurilor de noroc sau activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale;
realizează venituri din consultanţă şi management, mai mari de 20% din veniturile totale;
realizează venituri care depăşesc echivalentul în lei a 500.000 euro;
capitalul social este deţinut de statul şi autorităţile locale;
se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.
Din punct de vedere al TVA, societatea poate opta pentru aplicarea regimului de scutire pentru întreprinderile mici, până la atingerea plafonului de 220.000 lei, cifră de afaceri. După depăşirea acestui plafon, societatea este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, conform legii. Plafonul de 220.000 lei se aplică şi în cazul PFA-urilor.
De asemenea, trebuie să aveţi în vedere faptul că, în cazul unui SRL, contabilitatea nu mai este atât de facilă, ca în cazul contabilităţii unui PFA.
Pentru oricare alegere, PFA sau SRL, este nevoie de o analiză concretă a indicatorilor ce se doresc a se obţine.
La ambele forme de organizare, există atât avantaje, cât şi dezavantaje; cel mai important lucru este ca avantajele să primeze.
În alegerea dumneavoastră, pe lângă aspectele de natură fiscală, trebuie să aveţi în vedere şi restul componentelor unui business, natura activităţii, poziţia în piaţă, dar şi ceea ce vă doriţi să obţineţi pe termen mediu şi lung.
