Marea dezamagire a FMI dupa doi de acord cu Romania este ca economia inca nu a revenit pe crestere, afirma Jefrey Franks, seful misiunii Fondului la Bucuresti, citat in editia de miercuri a ZF.
„Absenta cresterii economice este marea dezamagire acum cand ne apropiem de finalul acestui acord. La fel de adevarat este ca reformele ar fi putut merge mai repede, insa chiar si asa au facut ajustari foarte importante, s-au implementat politici corecte si s-a revenit pe calea disciplinei fiscale”, a declarat Franks pentru ZF.
Este pentru prima data cand un inalt oficial implicat in acest acord admite marele esec al proiectului de a scoate Romania din criza.
FMI a avut intreg anul trecut pe agenda problema cresterii economice si si-a dorit foarte mult sa-si treaca in palmares readucerea Romaniei pe o traiectorie de crestere prin acordul de doi ani inca din 2010.
Potrivit unor surse oficiale, in cursul negocierilor de anul trecut, mai ales la runda din vara de dinaintea majorarii TVA si a taierii salariilor, FMI a pledat pentru variante care sa plaseze economia pe crestere, ajungandu-se chiar la disensiuni cu BNR, a carei pozitie a fost si este ca nu trebuie reluata cresterea PIB pana cand nu avanseaza reformele si nu se restructureaza economia.
Acum BNR a ajuns la o atitudine ambigua, in care pe de o parte refuza sa reduca dobanda semnal, dar in acelasi timp a presat dobanzile de pe piata monetara sa coboare mult sub pragul de 6,25% pe an.
Cert este ca acordul cu FMI, parte principala a uriasului imprumut de 20 mld. euro luat de Romania in 2009, nu se poate lauda cu scoaterea din recesiune. Cu alte cuvinte, se poate pune problema de ce a fost necesar un asemenea acord gigant daca chiar in conditiile unei injectii de 10 miliarde euro in 2009 si inca 7 miliarde de euro in 2010 economia a avut o cadere totala de 10%.
Ca atare, Franks isi „reporteaza” sperante le pe care le avea in urma cu un an. „Sunt foarte optimist in privinta reluarii cresterii in acest an si cred in prognoza noastra de 1,5%. Exporturile au fost un factor pozitiv si in 2010 si vor continua sa joace un rol important, dar ma astept ca si cererea interna sa inceapa sa dea semnale pozitive”.
„Care este totusi marea realizare a acordului cu FMI pentru care Romania si-a asumat o datorie atat de mare? „Nu a avut loc o criza bancara in Romania datorita actiunii ferme a bancilor si a BNR”, afirma Franks, sugerand ca ar fi existat un pericol real in acest sens.
BNR si FMI se lauda cu faptul ca nu a fost nevoie ca statul sa injecteze capital in vreo banca desi in realitate bancile au fost sustinute prin eliberarea de rezerve minime obligatorii, care a compensat reducerea finantarilor de la bancile-mama.
Practic, banii de la FMI au inlocuit in rezerva valutara a BNR o buna parte din stocul reprezentat de rezervele minime in valuta ale bancilor.
Tot la capitolul realizari Franks bifeaza politicile de reforma care au fost implementate, totusi dupa doi ani de poticneli si taraganari din partea autoritatilor reprezentantul fondului nu scapa de marea temere: sa nu alunecam inapoi.
„DA, reformele ar fi putut merge mai repede, dar acum este crucial sa construim pe baza realizarilor pe care le avem, sa le consolidam si sa ne asiguram ca Romania nu aluneca inapoi.” El spune ca aceasta este si tinta noului acord pe care incepe sa il negocieze saptamana viitoare la Bucuresti.
„Noul acord nu se va concentra atat pe ceea ce nu s-a facut cat pe ideea de continuare a politicilor corecte care au inceput sa fie implementate.”
Admitand intarzierea cu care a fost adoptat bugetul pe 2011, Franks remarca „vocea” pe care incepe sa o aiba Consiliul Fiscal in penalizarea devierilor de la principiile legii responsabilitatii fiscale. De altfel, si Guvernul s-a angajat in ultima scrisoare de intentie sa intareasca acest organism.
Franks spune ca este cruciala credibilitatea politicii fiscale pentru a fi incurajata cresterea economica.
„Stimulul fiscal nu este disponibil pentru incurajarea cresterii si atunci trebuie urmata calea credibilitatii politicii fiscale si daca aceasta credibilitate fiscala este solida, lasa loc pentru relaxarea politicii monetare. si chiar daca nu se ajunge la o relaxare formala in politica monetara, credibilitatea fiscala inseamna reducerea riscului de tara, ceea ce inseamna dobanzi mai mici si implicit incurajarea creditarii companiilor”.
De cealalta parte a balantei rezultatelor acordului cu Romania, Franks mentioneaza problema pierderilor mari pe care continua sa le inregistreze companiile de stat. „Nu este vorba doar de cele zece companii monitorizate, intreg sectorul de stat are o serie de probleme asupra carora va trebui multa atentie.” si Guvernul se arata hotarat sa se implice in reluarea cresterii economice.
„Odata ce au fost luate masuri drastice pe partea de cheltuieli se creeaza premisele pentru crestere. Este rolul Guvernului sa dea un impuls consumului si investitiilor si nu poti sa faci asta decat daca creezi spatiu fiscal. Problema cea mai dificila este cum sa optimizezi cheltuielile pentru a putea face investitii”, afirma Bogdan Dragoi, secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu Trezoreria.
El reafirma tinta de crestere a PIB cu 1,5% pentru 2011. „Cred ca dupa ce am luat masurile corecte in 2010 cresterea care va veni va fi sustenabila si avem premisele pentru a creste la o viteza relativ constanta in anii urmatori”.
Guvernul nu are pe agenda introducerea unei taxe speciale pentru banci, a declarat Bogdan Dragoi, secretar de stat in MF, la o conferinta bancara dedicata regiunii, la Viena. „Da, avem nevoie de venituri, dar cred ca mai intai trebuie optimizate cheltuielile si colectarea impozitelor. Nu cred ca trebuie sa maresti veniturile prin masuri one off (cu efect singular dupa adoptare – n. red.). Nu vom introduce o taxa pe banci, nu este pe agenda”, a spus Dragoi.(Mediafax)
