Posibilitatea iesirii Greciei din zona euro revine in actualitate la inceputul misiunii FMI, CE si BCE, daca ratarea tintelor fiscale asumate de statul elen va conduce la blocarea finantarii externe si la faliment.
O misiune din partea Comisiei Europene, FMI si Bancii Centrale Europene va sosi marti la Atena pentru a determina cat de mult a deviat Grecia de la tintele fiscale din acordul de bailout.
Misiunea de evaluare, amanata din iunie pe fondul instabilitatii politice generate de alegerile parlamentare, va avea loc intr-o atmosfera tensionata, caracterizata prin neincrederea ca Grecia isi va respecta angajamentele si reticenta guvernelor din zona euro de a suplimenta imprumuturile catre tara, transmite Bloomberg.
„Daca Grecia nu va indeplini acele conditii, nu se mai pot face plati”, a declarat duminica, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodata ministru al Economiei, aratandu-se „foarte sceptic” ca Grecia ar mai putea evita falimentul.
Oficialul german a adaugat ca plecarea statului elen din uniunea monetara „a incetat demult sa inspaimante”.
Potrivit editiei de luni a Der Spiegel, FMI ar putea opri finantarea catre Grecia daca se va dovedi ca statul nu isi respecta angajamentele din acord, situatie in care guvernul de la Atena ar intra in faliment in septembrie.
Grecia cere suplimentarea imprumuturilor si amanarea tintelor fiscale din acord, pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung convenit cu creditorii externi, de a reduce datoria de stat la sub 120% din PIB pana in 2020.
FMI a sugerat in luna martie ca nu va aloca noi fonduri Greciei. Doua surse oficiale din cadrul FMI au declarat recent ca Board-ul institutiei va decide in august daca deblocheaza sau nu o noua transa catre Atena.
O sursa oficiala UE a declarat pentru Der Spiegel ca „este deja clar” ca Grecia nu va putea atinge tinta pe termen lung privind datoria de stat.
Ratarea acestui obiectiv ar impune suplimentarea finantarii catre statul elen cu pana la 50 miliarde euro, situatie inacceptabila pentru FMI si pentru unele state din zona euro, potrivit publicatiei germane.
Ministrul elen al Finantelor, Yannis Sournaras, a stabilit masuri de reducere a cheltuielilor publice cu inca 8 miliarde euro, dincolo de „taierile” implementate in ultimii trei ani, insa creditorii internationali cer scaderea costurilor cu 11,5 miliarde euro. Guvernul elen vrea sa evite masuri de austeritate care ar creste presiunile economice in cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune.
Grecia este „in urma” si in privinta tintelor privind privatizarile: statul a obtinut pana in prezent numai 1,8 miliarde euro din cele 50 miliarde euro pe care s-a angajat sa le atraga pana in 2020, jumatate din vanzarea participatiilor statului la diverse companii, restul din instrainarea de proprietati imobiliare.
Guvernul va genera in acest an aproximativ 300 milioane euro din privatizari, cu mult sub tinta de 3 miliarde euro asumata fata de creditorii internationali, potrivit fondului de administrare a activelor statului.
Grecia trebuie sa plateasca in august 3,1 miliarde euro catre Banca Cetnrala Europeana (BCE) in contul unor obligatiuni care vor ajunge la scadenta. Oficialii din zona euro au afirmat ca scadenta nu va ridica noi probleme, fara a preciza insa cum se vor asigura ca datoria va fi achitata la timp.
intre timp, politicieni germani de rang inalt au declarat ca Berlinul nu va sustine sub nicio forma posibilitatea renegocierii conditiilor din acordul cu Grecia. (MEDIAFAX)
