Premierul Emil Boc si-a asumat raspunderea pe proiectul de lege care vizeaza taierea salariilor si a pensiilor, motivand ca o continuare a cheltuielilor bugetare in ritmul actual ar fi dus la iesirea Romaniei din acordul cu institutiile financiare internationale.
Boc a precizat ca trecem prin cea mai acuta criza din ultimii 60 de ani, iar cresterile de salarii si de pensii din ultimii ani au fost „cadouri otravite” din partea Guvernului anterior.
In deschiderea sedintei plenului Parlamentului, presedintele PSD, Victor Ponta, a facut un apel la premierul Emil Boc sa nu-si asume raspunderea pe legea „indreptata impotriva Romaniei”.
„In cazul in care o veti face, vom depune imediat motiunea si veti pleca din functie”, a spus Victor Ponta.
Premierul Romaniei, Emil Boc:
Suntem in fata unor decizii extrem de grele si nepopulare, dar care trebuie asumate pentru a asigura prezentul si viitorul acestei tari.
Ne aflam in cea mai grava criza economica din ultimii 60 de ani. In plan intern consumam mai mult decat producem. In anii de crestere economica, in speciual 2007 si 2008, in mod iresponsabil am crescut salarii si pensii fara acoperire in productivitatea muncii.
Am dat cadouri otravite, si ma refer aici la fosta guvernare, pe care acum trebuie sa le ducem cu totii.
Cu toata greutatea si vociferarile dvs. o sa va prezint Romania asa cum este ea, asa cum criza economica de astazi ne-o arata cu toate avantajele si, mai ales, dezavantajele ei.
Daca nu am lua niciun fel de masura de reducere a cheltuielilor, deficitul ar ajunge la 9,8%, adica Romania ar trebui sa se imprumute 11 miliarde de euro.
Daca aplicam acordul cu institutiile internationale, pana la sfarsitul anului vor intra in Romania urmatoarele sume: de la FMI, 2,5 miliarde de euro, bani care vor merge la BNR, de la CE, 2,3 miliarde de euro, pentru finantarea deficitului bugetar, de la BM, 0,4 miliarde de euro, tot pentru finantarea deficitului, iar de la BEI/BERD, 0,7 miliarde de euro, cu care bancile si firmele isi vor sustine activitatea.
Iesirea din acordul international ar conduce Romania la incapacitate de plata si, implicit, la incapacitatea platii pensiilor si salariilor la sfarsitul acestui an.
Atata vreme cat consumam mai mult decat producem ajungem la situatia cea mai dificila, de incapacitate de plata.
Romanii se intreaba de ce estimarile de la sfarsitul anului trecut erau mai optimiste, de ce nu gasim o alta solutie, cum ar fi majorarea TVA sau a cotei unice? De ce suntem nevoiti sa luam masuri aspre de austeritate?
Romanii au nevoie de raspunsuri la aceste intrebari.
Suntem in mijlocul unei recesiuni fara precedent, nimeni nu a estimat acest val al crizei care a lovit Uniunea Europeana.
Vorbim deja de pachete de austeritate de 24 miliarde de euro in Italia, de 5 miliarde de euro, in Franta, de 5 miliarde de euro, in Germania.
In Romania, pachetul de reducere a cheltuielilor este de 2,5 miliarde de euro.
Sa majoram taxele, insemna sa crestem TVA la 24%, cota unica la 20% si sa reducem salariile cu 20%. Am ajuns la concluzia ca o asemenea solutie nu ne ajuta sa iesim din criza si nu puteam asigura resursele necesare.
Avem un sistem de pensii care nu este sustenabil. Si anul acesta ne mai trebuie 1,7 miliarde de euro de la bugetul de stat.
Daca majoram taxele si reduceam si salariile bugetarilor, pentru mediul privat ar fi compromis orice sansa pentru cresterea economica.
Deficitele nu se reduc prin cresterea taxelor, ci prin reducerea cheltuielilor bugetare.
Dificultatile prin care trece economia a generat disfunctionalitati si mai mari, salariul mediu in privat este de 1.593 de lei, iar la stat este de 2.350 de lei. Nicaieri in lume nu se intampla asa ceva.
Majorarea taxelor in conditiile actuale ar fi contribuit ca cel putin 50.000 de agenti economici sa-si inceteze activitatea numai in semestrul al doile aal anului 2010.
Inflatia ar fi crescut la 10%, iar puterea de cumparare ar fi scazut. Prin reducerea cheltuielilor, inflatia va ramane la 3,7%.
Cursul ar fi crescut substantial, nici nu vreau sa avansez o cifra, ce ar fi insemnat pentru curs majorarea taxelor.
Consumul final ar scadea la 4,4% daca am majora taxele.
PIB-ul ar scadea cu 2%. Daca nu majoram taxele, ramanem la o crestere economica zero.
Majorarea taxelor ar conduce la inrautatirea climatului investitional intern.
Daca se majoreaza taxele, am avea la sfarsitul anului 2010 peste 850.000 de someri. Daca nu majorarm taxele avem 750.000 de someri. Orice om care are un loc de munca este un om care nu este atat de afectat de grija zilei de maine.
Cresterea fiscalitatii conduce la crestera muncii la negru, numarul se salariati in plus in economia ascunsa ar fi de inca 950.000 de persoane.
Iata de ce Guvernul a optat pentru mentinerea taxelor actuale.
Numai in 2007 si 2008 au existat 20 de acte prin care s-au majorat salariile si pensiile. Nu este un lucru rau sa se majoreze salariile si pensiile, dar cu conditia sa nu platim mai tarziu consecintele unor cadouri otravite, care nu au avut acoperire in economia reala.
In 2004, fondul de salarii era de 17,6 miliarde de lei, in 2009 era de 45,6 miliarde de lei. Economia nu a putut suporta aceasta triplare a cheltuielilor cu salariile bugetarilor.
Punctul de pensie s-a dublat din septembrie 2006 pana in octombrie 2008, de la 339 de lei la 697 de lei.
Astazi avem o pensie medie de 711 lei, daca ar fi fost corelata cu inflatia trebuia sa fie de 374 de lei, in 2009.
Cheltuielile de asistenta sociala au crescut de la 22,4 miliarde de lei, in 2004, la 54 de miliarde, in 2008.
In 1990 erau 2,2 platitori la un beneficiar de prestatii sociale. Acum avem 0,8 platitori la un beneficiar. Acest sistem nu se mai poate sustine.
Ce se intampla dupa ce adoptam acest program?
Lasam sanse mediului privat pentru lansarea economiei, ceea ce inseamna crearea de locuri de munca si plata de impozite si taxe la stat.
Avem un miliard de euro pentru firme ca sa se achite datoriile, ceea ce genereaza resurse economice.
Reprioritizam resurele pentru investitii.
Extinderea plafonului pentru garantii guvernamentale.
Am adoptat un act normativ care vine intr-o batalie directa cu evaziunea fircala, pentru a aduce mai multi bani la bugetul de stat.
Reducem cu 20% cheltuielile cui buncuri si servicii, pe langa cea cu 15% deja efectuata.
Reducerea numarului de agentii.
Plafonarea salariilor mari in semn de solidaritate in companiile de stat.
La nivelul administratiilor locale vom reduce abuzul cheltuielilor nejustificate. Daca in prima parte din 2010 ministerele au facut reduceri, la nivel local cheltuielile au crescut cu 30%. Aici trebuie sa mai lucram.
Nu se diminueaza: salariul minim de 600 de lei, pensia sociala minima garantata de 350 de lei, venitul minim garantat, dar este extrem de bine tintit catre cei care au nevoie de acest ajutor, alocatia de stat pentru copii, nici cea de 42 de lei, nici cea de 200 de lei, pana la varsta de 2 ani, alocatia de stat pentru copiii cu handicap si toate prestatiile pentru copiii cu handicap, indemnizatiile persoanelor cu handicap, cele ale veteranilor de razboi.
Aceste masuri sunt cu caracter temporar, pana la 31 decembrie 2010, urmand ca apoi sa inceapa o crestere sanatoasa si sustenabila a salariilor si a pensiilor.
In aceste conditii, Guvernul isi angajeaza raspunderea pe proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor pentru restabilirea echilibrului bugetar. (Sursa: incont.ro)
