Costul mediu lunar al fortei de munca a fost, anul trecut, de 2.675 lei pe salariat, in crestere cu 4,1% fata de anul precedent, iar la 31 decembrie efectivul salariatilor era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 angajati, a anuntat vineri Institutul National de Statistica (INS).
„Comparativ cu media pe economie se observa abateri semnificative pe activitati economice, valori pozitive inregistrandu-se in activitatile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractiva (de 2,1 ori), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (de 2,0 ori), informatii si comunicatii (+92,8%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+45,3%), administratie publica (+13,1%), transport si depozitare (+8,0%). in celelalte activitati costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe tara, cel mai scazut fiind in hoteluri si restaurante (-45,1%)”, arata INS, protrivit Mediafax.
Statistica a publicat si date privind castigul salarial mediu in 2012, potrivit carora castigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.
Cele mai mari castiguri s-au realizat in intermedieri financiare si asigurari (de 2,4 ori peste media nationala), informatii si comunicatii (+98,5%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (+92,7%), industria extractiva (+84,9%), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (+47%), administratie publica (+39,5%), transport si depozitare (+7,8%).
La polul opus, castigurile medii nete aflate la cea mai mare distanta sub media pe economie au fost in hoteluri si restaurante (-43,6%), alte activitati de servicii (-38,4%), activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport (-31,7%), agricultura, silvicultura si pescuit (-27,5%), activitati de spectacole, culturale si recreative (-23,8%), constructii (-20,8%), tranzactii imobiliare (-17,2%), comert (-13,4%), sanatate si asistenta sociala (-12,7%).
Femeile au castigat in medie cu 215 lei mai putin decat barbatii, realizand un castig salarial net lunar de 1.424 lei, fata de 1.581 lei in cazul barbatilor.
Barbatilor le revin castiguri superioare femeilor in majoritatea activitatilor economice, cele mai mari diferente (peste 25%) regasindu-se in intermedieri financiare si asigurari (31,5%), alte activitati de servicii (30%) si industria prelucratoare (28,2%).
Pe judete, castigul salarial in 2012 s-a situat sub media pe economie in 35 dintre judete. Cel mai scazut nivel (1.072 lei) s-a inregistrat in Harghita, cu 28,9% mai putin decat media pe economie. La polul opus s-a situat castigul salarial mediu lunar net realizat in Bucuresti (2.213 lei), cu 46,8% peste media pe economie.
Numarul mediu al salariatilor a fost anul trecut de 4,442 milioane persoane, in crestere fata de anul precedent cu 94.200 persoane.
Barbatii predomina in randul salariatilor (2,364 milioane persoane, respectiv 53,2% din totalul numarului mediu de salariati. Fata de anul anterior, numarul mediu al barbatilor salariati a crescut cu 64.400 persoane, iar numarul femeilor salariate a urcat cu 29.800 persoane.
Repartizarea salariatilor pe sectoare economice arata ca majoritatea se regaseau in sectorul tertiar, ponderea acestora reprezentand 60,5% in anul 2012. in sectorul secundar (industrie si constructii) lucrau 37,2% dintre salariati, iar in cel primar numai 2,3%.
Activitatile din constructii si industria extractiva sunt desfasurate cu preponderenta de barbati, acestia reprezentand 86,7%, respectiv 83,8% din totalul salariatilor. Activitatile caracterizate prin grad pronuntat de „feminizare” al fortei de munca salariate sunt cele de sanatate si asistenta sociala (79,5% din numarul total al salariatilor din ramura), invatamant (69,1%), intermedieri financiare si asigurari (68,5%), hoteluri si restaurante (60,9%).
La sfarsitul anului trecut, efectivul salariatilor era de 4,777 milioane persoane, mai mare cu 116.700 persoane fata de decembrie 2011.
„in profil regional efectivul salariatilor a inregistrat cresteri in toate regiunile fata de sfarsitul anului 2011, regiunea Centru avand cea mai mare crestere (+20,9 mii persoane). Comparativ cu celelalte regiuni ale tarii, in regiunea Bucuresti-Ilfov se concentreaza cea mai mare parte din efectivul salariatilor din economie, respectiv peste o cincime. Regiunile in care activitatile sectorului primar depasesc sau sunt egale cu ponderea medie pe tara (2,2% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (3,9%), Sud-Est (3,2%), Nord-Est (3,0%), Vest (2,8%) si Sud–Vest Oltenia si Centru (2,2%)”, precizeaza INS.
Regiunile care concentreaza o proportie semnificativa a salariatilor in sectorul industriei si constructiilor sunt Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est (45,2%, 43,4%, 41,2%, 40,6%, 39,1%, 36,6%, fata de 36,5% media pe tara).
Cea mai mare pondere a salariatilor din serviciile comerciale se regaseste in regiunea Bucuresti-Ilfov (60,6% fata de 41,1% pe total economie), iar in sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (27,5% fata de 20,2% media pe tara).
La sfarsitul anului 2012, efectivul salariatilor din societatile cu capital privat a fost majoritar (72,7%) si a inregistrat o crestere cu 4% comparativ cu anul precedent.
Distributia salariatilor dupa forma juridica a intreprinderilor in care lucreaza arata ca cei angajati in societatile comerciale au reprezentat 77,2% din efectivul total de salariati, in crestere cu 3,7% fata de anul precedent.
Totodata, INS a anuntat vineri ca sumele cheltuite de Romania, anul trecut, pentru aplicarea interventiilor publice prevazute prin politicile privind piata muncii au reprezentat 0,29% din PIB , in scadere cu 0,07 puncte procentuale fata de anul precedent. Interventiile publice au fost directionate catre someri si catre alte persoane dezavantajate pe piata muncii.
Cheltuielile implicate de suporturile financiare (masurile pasive) au detinut cea mai mare pondere (57,3%) din totalul cheltuielilor cu politicile privind piata muncii.
Sprijinul acordat somerilor a imbracat, in principal, forma indemnizatiei de somaj, care a detinut o pondere de 91,7% in totalul cheltuielilor cu suporturile financiare si a reprezentat mai mult de jumatate (52,5%) din totalul cheltuielilor cu politicile pe piata muncii.
Persoanele vulnerabile pe piata muncii au fost sprijinite sa se reintegreze prin masuri active care au totalizat mai mult de o zecime (11,9%) din totalul cheltuielilor cu interventiile publice pe piata muncii.
