Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a crescut anul trecut fata de 2010 cu 1.800 de posturi, la 26.100, din care aproape o treime au revenit industriei prelucratoare, iar aproape un sfert regiunii Bucuresti, a anuntat luni Institutul National de Statistica (INS).
Astfel, rata locurilor de munca vacante s-a plasat la 0,64%, in urcare cu 0,05 puncte procentuale fata de 2010.
„In anul 2011, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante cu cele mai ridicate valori s-au inregistrat in administratia publica (1,09%) si in sanatate si asistenta sociala (1,05%). La polul opus s-au situat activitatile din industria extractiva (0,04%), productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,11%), respectiv cele din invatamant (0,16%)”, se arata intr-un comunicat al INS.
Peste o treime din numarul total al locurilor de munca vacante s-au regasit in industria prelucratoare (8.900 locuri vacante), unde rata a avut o valoare medie anuala de 0,9%.
Sectorul bugetar insumeaza 25% din totalul locurilor de munca vacante, cele mai multe regasindu-se in activitatile de sanatate si asistenta sociala (3.100 locuri vacante), urmate de administratia publica (2.800 locuri vacante), respectiv invatamant (600 locuri vacante). in industria extractiva angajatorii au prezentat cea mai redusa cerere de forta de munca salariata (doar 30 de locuri vacante).
Prin comparatie cu anul precedent, atat rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante au inregistrat, aproape in egala masura, cresteri si scaderi. Rata medie anuala a locurilor de munca vacante cu cea mai relevanta crestere s-a regasit in activitatile de distributie a apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,32 puncte procentuale). La polul opus s-au situat activitatile profesionale, stiintifice si tehnice (-0,17 puncte procentuale).
Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai semnificativa crestere fata de media anului precedent in industria prelucratoare (+1.600 locuri vacante), in timp ce in administratia publica (900 locuri vacante) s-a constatat cea mai accentuata diminuare a indicatorului.
Cea mai mare cerere de forta de munca salariata exprimata de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de munca vacante in 2011 s-a constatat in randul ocupatiilor de operatori la instalatii si masini; asamblori de masini si echipamente – grupa majora 8 (0,9%) si de muncitori necalificati – grupa majora 9 (0,85%).
Aproape 22% din numarul total al locurilor de munca vacante s-au regasit in randul ocupatiilor de specialisti in diverse domenii de activitate – grupa majora 2 (5.700 locuri vacante).
Cea mai redusa disponibilitate a cererii de forta de munca salariata, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, s-a constatat pentru ocupatiile de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit – grupa majora 6 (0,24% rata locurilor de munca vacante, respectiv 50 de locuri vacante).
Comparativ cu anul 2010, in majoritatea grupelor majore de ocupatii s-au inregistrat cresteri atat in ceea ce priveste rata medie anuala a locurilor de munca vacante cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, cea mai semnificativa fiind pentru ocupatiile de muncitori necalificati – grupa majora 9 (+0,21 puncte procentuale, respectiv +1.100 locuri vacante). La polul opus, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai importanta scadere in randul ocupatiilor de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit – grupa majora 6 (-0,15 puncte).
in profil teritorial, in 2011 cea mai ridicata valoare a ratei medii anuale a locurilor de munca vacante s-a inregistrat in regiunea Nord-Est (0,92%), urmata de regiunea Vest (0,82%). Cu cele mai scazute valori ale acestui indicator s-au regasit regiunile Sud-Est (0,34%), respectiv Sud-Vest Oltenia (0,43%).
Cea mai mare cerere de forta de munca exprimata prin intermediul indicatorului numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a fost in regiunea Bucuresti-Ilfov (6.200 locuri vacante), reprezentand aproape 24% din numarul locurilor de munca vacante din intreaga tara. La polul opus, angajatorii din regiunea Sud-Vest Oltenia au declarat cele mai putine locuri de munca vacante (1.500 locuri vacante).
Fata de anul 2010, cei doi indicatori analizati au cunoscut cresteri in majoritatea regiunilor de dezvoltare ale tarii. Cea mai semnificativa crestere atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante s-a inregistrat in regiunea Nord-Vest (+0,2 puncte procentuale, respectiv 1.000 locuri vacante). Cu cea mai accentuata diminuare fata de anul 2010 s-a regasit regiunea Nord-Est (-0,14 puncte procentuale, respectiv -700 locuri vacante). (Mediafax)
