În perioada 2012-2015, Senatorul Ionel Agrigoroaei a fost declarat LIDERUL DE ACTIVITATE AL PARLAMENTULUI ROMÂNIEI in anii 2013 si 2014 pentru activitatea constanta în Comisiile de Economie, Industrie şi Servicii, Comisia de Apărare şi Siguranţă Naţională şi Comisia pentru Integrare Europeană a Republicii Moldova, pentru interpelările şi propunerile în plan parlamentar şi pentru activitatea de reprezentare în plan internaţional a Parlamentului României.
În 2014 a obţinut PREMIUL DE CARTE pentru lucrarea de analiză politică şi socială: IAR ADEVARUL NE VA FACE LIBERI.
Senatorul Ionel Agrigoroaei a avut o activitate insistentă, creativă şi pragmatică pentru promovarea unor proiecte importante în judetul Iaşi precum proiecte edilitare, sociale, de infrastructura, inclusiv din domeniul educatiei si sanatatii, aeroportul international Iasi si autostrada Targu Mures – Iasi si autostrada Targu Mures – Iasi – Chisinau fiind cel mai insistent sustinute.
– Senatorul Ionel Agrigoroaei a susţinut mai mult de 490 de intervenţii în Parlament, conducând în mod clar în privinţa activităţii parlamentare (date conform fisei senatorului Ionel Agrigoroaei-Senatul României).
– Interpelările şi intervenţiile sale publice au dus la începerea şi finalizarea lucrărilor de modernizare a aeroportului Iaşi. Conform aprecierilor însărcinatului cu afaceri al Kazahstanului: Talgat Kaliyev: „Rolul senatorului Ionel Agrigoroaei în deschiderea spre lume a orasului Iaşi şi a României şi în atragerea de investitori străini este capital. Nu am fi fost în Bucovina fără intervenţia sa!”
– Realizarea şi susţinerea unui plan de multiple investiţii pentru judetul Iaşi, in special in domeniul edilitar si social.
– Realizarea unui plan complex de atragere a investitorilor străini prin aducerea ambasadorilor şi a personalităţilor internaţionale la Iaşi în cadrul programului DESCOPERĂ ROMÂNIA.
Totodată, la invitaţia liderilor şi a şefilor de state din întreaga lume, fără a solicita sau primi niciun sprijin financiar din partea statului român, Senatorul Ionel Agrigoroaei a participat la evenimente internaţionale, conferinţe globale şi delegaţii în Africa, Asia şi Europa pentru a reprezenta România şi a atrage în ţara noastră investitori şi companii străine de renume sau a sprijinii producătorii români în activitatea lor de export.
Prezenţa senatorului Ionel Agrigoroaei ca un demn reprezentant al poporului român a fost salutată de personalităţi internaţionale din Emiratele Arabe Unite, Qatar, Irak, Etiopia, Zimbabwe, Laos, Kazahstan, Turkmenistan, Coreea, Japonia etc.
În plan social cea mai mare realizare a mandatului senatorului Ionel Agrigoroaei a fost mărirea alocaţiilor pentru copii de la 40 RON la 80 RON şi iniţiativa publică de creştere a alocaţiilor la 100 de euro pentru fiecare copil care este integrat în sistemul şcolar.
* Informaţii obţinute de la Parlamentul României-Fişa Senatorului Ionel Agrigoroaei şi Institutul de Relaţii Internaţionale şi Cooperare Economică
Provin dintr-o familie simpla, chiar modesta, unde munca este principala valoare
R.: Domnule Senator, aşa cum ştiţi anul 2016 este unul cu o agendă electorală bogată: alegeri locale şi parlamentare care vor da o nouă imagine României. Practic la finalul acestui an nimic nu va mai fi cum a fost. Ca atare ne-am propus să prezentăm cititorilor noştrii câteva personalităţi politice ce vor fi prezente în competiţia electorală a acestui an. Ca atare am dori să aflăm pentru cititorii noștri cine este Ionel Agrigoroaei cel dinainte de a fi Senatorul Ionel Agrigoroaei ?
I.A.: Trebuie să va multumesc pentru această oportunitate căci şi eu doresc același lucru, să spunem adevărul şi numai adevărul.
În acesta idee trebuie să spun că nu m-am născut în bogăţie: am crescut la țară, în județul Iași, în comuna Țibănești, sat Războieni. Provin dintr-o familie simplă, chiar modestă. Tata fost fotograf, croitor, tâmplar și apicultor. Mama lucra şi ea în croitorie. Bunicul: tăbăcar și apicultor (care era foarte căutat de clienții din toată Moldova pentru calitatea produselor lui), iar al doilea bunic era felcer (asistent medical). Ambii au luptat în al Doilea Război Mondial. În timpul copilăriei am învățat și m-am implicat în toate activitățile și profesiile familiei mele, muncind destul de mult pentru acea vârstă. La 10-12 ani, deja știam să confecționez singur un pantalon la mașina de cusut, să-l ajut pe tatăl meu în laboratorul foto sau în atelierul de croitorie. În plus mai mergeam și la munca câmpului,plecand pe intuneric de acasa, la cosit si strans iarba, prășit sau strâns recolta din camp.
R.: Este acum la modă o întrebare de care nu scapă nimeni: ce cărţi ați citit şi apreciat cel mai mult în acea periodă dar și ce personalitate publică actuală apreciați acum?
I.A.: Acum îl urmăresc cu pasiune pe maestrul Dan Puric, pe domnul profesor Florian Colceag, academicianul Solomon Marcus, domnul profesor dr. Constantin Dulcan, d-na profesor dr. Steliana Sandu și mulți alții. Pana la 14 ani citisem toate cartile lui James Clavel traduse in limba romana,toate cartile despre Napoleon Bonaparte, Alexandru Cel Mare,Petru Cel Mare si multor alte mari personalitati ale lumii,Albert Einstein fascinandu-ma cel mai mult. Acum 35 de ani eram îndrăgostit de cărțile lui Marin Preda pentru relatarea cât mai obiectivă, cu mult curaj, a evenimentelor timpului lui,pe Nicolae Iorga pentru lucrarile de mii de pagini,chiar obositoare,dar impresionante si extrem de valoroase prin detalii si cercetate temeinica, privind istoria romanilor, iar pe Mihai Eminescu si Albert Einstein pentru modul extrem de profund și complex, de a relata Măreția Creației lui Dumnezeu.
R.: Citeaţi despre Dumnezeu în perioada comunistă?
I.A.: Da. În familia mea CREDINȚA în DUMNEZEU era primordiala iar Biblia era cea mai importantă carte ca îndrumător pentru formarea caracterului unui Om. Pildele lui Solomon din Vechiul Testament le-am citit de sute de ori și tot consider că nu le-am studiat suficient. deoarece chiar și așa tot am mai făcut multe greșeli în viață. Dar nu pot să nu mă întreb, câte aș fi făcut dacă nu aș fi studiat Biblia?
Apoi această educație creştină concentrată pe ajutorul acordat celor necăjiți, mă făcea ca de cel puțin trei ori pe an, înainte de Crăciun, Paște, alte sărbători importante și înainte de începerea noului an școlar pregăteam ajutoare sociale pe care le distribuiam în ajutorul celor nevoiaşi.
Făceam câte un lot de cel puțin 500 de jachete calduroase, care le ofeream prin primării, profesorii de la școli sau prin alte persoane cărora le păsa de oamenii săraci.
Anual ajutam cel puțin 2000 de persoane din județul Iași cu jachete cu marca AYA, obicei permanentizat încă din 1986. Aceste acțiuni nu le făceam niciodată în perioada campaniei electorale și de cele mai multe ori oamenii nici nu știau că acele cadouri de sărbători sau cu ocazia începerii anului școlar vin de la noi, ci credeau că au fost primite din partea Primarului, a profesorului sau din partea Prefecturii.
Astăzi pot spune cu mândrie şi bucurie că nu am respins niciodată un om la nevoie,daca am avut posibilitatea sa-l ajut, şi mulţumesc pentru asta educaţiei mele din acei ani ai copilăriei.
La 18 ani ii impresionasem pe toti. La 30 coordonam o industrie cu 27.000 de angajati
Când v-ați decis drumul în viaţă?
I.A.: La 14 ani mi-am făcut primul proiect pentru ce voi face la 18 ani. În satul meu, în anii ’80, erau peste 50 de ateliere de croitorie care produceau confecții din textile și tricotaje, produse care erau distribuite în toată țara. După ce am împlinit 15 ani, la finalul clasei a 10-a, am renunțat la școală și m-am angajat la o secție de croitorie a unui unchi de-al meu. Mai târziu am reluat studiile și am terminat liceul la seral. Facultatea am urmat-o mult mai târziu. Scopul era să învăț cât mai mult din domeniul design textil, fashion, economie și marketing. Ceea ce am și reușit. La 18 ani am realizat că de pe piața românească lipseau jachetele din tercot. La acea vreme erau la modă în Occident și extrem de căutate în URSS și România. După o excursie în 1986 de 2 săptămâni în Moscova, Leningrad,(actualul Sankt Petersburg), Kiev și apoi Talinn în Estonia am decis să pun în aplicare planul conceput la 14 ani și am înființat propria secție de croitorie.
R.: Opriți-vă puțin…! In timpul lui Ceaușescu afacere privată, la 18 ani?.. Abia la 21 de ani puteai să fii conducător de unitate!..
I.A.: Este corectă observația. Secția de croitorie am făcut-o pe numele mamei mele, prin U.J.E.C.O.O.P. Era singura forma ‚’’semiprivată’’ acceptată pentru persoanele care garantau performanța. Eu am fost foarte convingător. În 3 luni deja îi impresionasem pe toți. La 19 ani aveam deja 20 de angajați și planul care mi-l impunea conducerea era permanent realizat în avans.
La magazinul Unirea București făceam livrări din două în două săptămâni. Foarte multe produse plecau și spre Moscova. Revolutia m-a ’’prins’’ cu multe vagoane de fir de bumbac, țesături și foarte multe contracte pe următorii doi-trei ani. Din 1986 și până în 1991 ajunsesem la 80 de angajați ce aveau printre cele mai mari salarii din industrie. În perioada 1990-1992, cu intenție sau nu, politica statului Român devenise favorabilă doar importatorilor care nu-și achitau taxele la valoarea și cantitatea reală. Industria României a intrat într-un declin catastrofal.
În acel moment am fost nevoit să-mi reduc activitatea la maxim 20 de angajați. Salvarea a venit în perioada 1993-1996, când a urmat o creștere economică sănătoasă. Pentru firma mea a fost un real succes. Numărul angajaților a ajuns treptat la 180 şi peste 300 de oameni colaboratori ce depindeau de activitatea mea. Am prelungit cu un deceniu viața a cel puțin două fabrici de stat din Iași. Firma mea, AGRI Company SRL și alte grupuri de firme ale unor apropiați de-ai mei, ne ”încăpățânam” să cumpărăm produse românești. Timp de cinci ani S.C. AGRI Company a fost în toate topurile Camerei de Comerț Iași la categoria întreprinderi mijlocii.
În 1998-1999 a venit o nouă criză, cauzată tot de concurența neloială a importatorilor susținuți la cel mai înalt nivel prin neplata taxelor către statul român.
În acel moment am fost nevoit să-mi reduc drastic activitatea, menținându-mă în jurul a 100 de angajați. În 2009 când au apărut efectele crizei mondiale am fost nevoit să accept insolvența.
Se încheiau peste 25 de ani, perioadă în care am angajat peste 1.000 de tineri, am format personal și din fonduri proprii, peste 300 de angajați care nu aveau nici o pregătire în domeniu. Debitele către statul român, după 24 de ani de activitate, nu reprezentau decât 50.000 de lei cumulat la toate cele trei societăți (sumă insignifiantă care reprezenta datoriile pe ultimele 2 luni de activitate înainte de a intra în insolvență). Toate bunurile mele,care valorau de vre-o cinci ori mai mult decat valoarea creditelor luate pentru activitatea de productie, contractate pentru multinationale ,toata munca de o viață era pusa gaj la bancă. Ceea ce m-a pus în situația să rămân fără nimic.
Asta după ce am fost peste doua decenii un cetățean onest, care am contribuit substanțial la bugetul statului, fără a beneficia de contracte cu statul. Singurul reproș care mi-l făceam era ca renunțasem la rețeaua de peste 300 de clienti, magazine cu proprietari români din întreaga ţară în favoarea firmelor multinaționale care s-a demonstrat în final că nu au decât un singur obiectiv – distrugerea producătorului român.
In politica am deranjat grupurile de interese si clanurile mafiote
R.: Acum vine întrebarea normală, de ce nu aţi ales odihna şi aţi intrat în politică?
I.A.: Politica era un pas normal căci să ajut oamenii a fost o trăsătură a caracterului meu, imprimată in familie și biserică încă din copilărie. Pentru mine, eliminarea interesului României din concepția guvernelor din ultimii 20 de ani a fost de neacceptat. Acesta a fost şi motivul intrării în politică.
În anul 2000, dezamăgit de guvernarea de atunci, pe care o susținusem cu speranţă, am decis să mă implic reprezentând interesele industriei ușoare. Ca atare am fost ales prin vot Președintele Comisiei pentru Industria Ușoară din cadrul Consiliului de Dezvoltare Economică a Județului Iași.
Am îndeplinit această responsabilitate între 2001 şi 2012, reprezentând peste 27.000 de angajați ai județului Iași. Prin strategia concepută, cu echipa pe care o coordonam, în numai trei ani, exporturile judetului Iași în ramura industriei ușoare au crescut cu cel putin 200% , am promovat producția bunurilor de lux, pentru cele mai renumite case de modă din Europa. Strategia noastră a fost copiată si la nivel naţional, ceea ce a făcut ca exporturile României în acest domeniu să creasca la peste 6 miliarde de euro cu numai 40% din angajatii care-i aveam cu un deceniu în urmă.
Succesul obţinut mi-a adus funcţia de vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri Iași şi alegerea ca Președinte al Asociației Naționale a Contribuabilului Român.
Mă pot mândri că am combătut furtul sau cheltuirea ineficienta a banului public. Ştiu că am deranjat grupurile de interese și clanurile mafiote, dar am câștigat tot mai mult aprecierea oamenilor simpli… dintre care provin si eu.
R.: Dar nu ați spus nimic despre politică!…Evitați acest subiect?!…
I.A.: Nici vorbă. Aici am activitatea mea cea mai intensă și palpitantă. Din acest motiv am lăsat-o mai spre final. În urma succeselor prezentate mai înainte, PSD-ul îmi face invitația să mă implic, ca membru PSD, știindu-mi nemulțumirea, de-acum publică, față de guvernarea CDR din 1996-2000.
În 2001 sunt ales prin vot vicepreședinte la Organizația de Tineret Iași.
În 2004 sunt ales în Biroul Permanent al PSD Iași poziție pe care o voi deține până în 2008. În acest timp, toate comunele pe care le reprezentam aveau printre cele mai bune rezultate electorale si de proiecte finalizate.
În 2004 soția mea mi s-a alăturat în activitatea politică fiind aleasă Consilier Județean.
Împreună am promovat permanent comunitățile ce le reprezentam fără niciun beneficiu material personal. Nici nu era în caracterul nostru dar nici nu aveam nevoie. Aveam tot ce ne doream datorită afacerii noastre profitabile. Prin ajutorul oferit permanent comunităților din județul Iași, fără a solicita nimic în schimb, normal că am câștigat respectul și aprecierea a zeci de mii de oameni din județ și municipiu, inclusiv primari și consilieri care doreau să-i reprezentăm.
R.: Interesant ce-mi spuneți! În acest caz, nu aveați probleme cu ceilalți colegi din Partid?
I.A.: Sigur că da. Cele mai mari probleme le-am avut cu Primarul Iașului, Gheorghe Nichita. În 2008, când a fost vorba ca eu sau soția mea să fim pe lista consilierilor județeni sau municipali a exclus categoric acest lucru.
R.: De ce? Înțeleg că beneficiaţi de credibilitate și voturi în colectivitate?
I.A.: Tocmai de aceea. El nu dorea lângă el oameni cu potențial. Avea o frică permanentă de oamenii care aveau propriile valori. Existau frustrări mari după ce candidase de două ori și nu fusese votat nici măcar de propriii subordonați. Nichita Gheorge a ajuns primar după o insistenta imensă la birourile domnului Senator Ion Solcanu si a domnului Primar Constantin Simirad, personalitati pe care le respect foarte mult. Astfel, cu ajutorul echipei de excepție,de atunci, a PSD IASI şi printr-un „artificiu forțat” a ajuns primar.
R.: Și atunci aţi renunţat ? Nu ați mai candidat?
I.A.: Nici vorbă. Nu sunt omul care să renunţe. Permanent primeam propuneri de la toate partidele să vin la ei, motivaţi toţi de rezultatele de exceptie care le aveam la P.S.D..
Niciodată nu credeam că voi pleca după opt ani de performanță. Nu suportam ideea de ”traseist”. Din nefericire foarte mulți lideri abuzează exact de acest principiu.
Știind că ții la ideea de a nu fi încadrat la ”traseiști”, liderii nesiguri pe ei și frustrați, te șicanează, îţi refuză aprecierea și recunoașterea, dorind să te compromită, îți minimalizează realizările dorind să scape de tine.
Liderul PDL Iași insistase de patru ori să mă alătur echipei lor, dar îl refuzasem.
Cu o săptămână înainte de a se depune listele pentru alegerile locale din 2008, l-am sunat pe liderul PDL. L-am întrebat dacă mai este valabilă oferta. Însă deja era stabilită lista de consilieri locali și județeni. Întrebându-l care este numărul de consilieri municipali Iași pe care se așteaptă să-i câștige în alegeri, el îmi spune că se așteaptă la maxim şase. Atunci eu îi propun să fiu cel de-al 7-lea, garantându-i că va avea cel puțin 8 consilieri prin venirea mea. A fost adevărat: PDL Iași a obţinut 12 consilieri pe municipiul Iași.
Bineînțeles că nu toți cei şase consilieri suplimentari erau meritul meu. Un rol covârșitor îl avusese și Președintele Traian Băsescu care a urcat foarte mult scorul peste tot. Cu toată modestia cel puțin trei consilieri mi-au datorat victoria cu siguranță. Iar bietul PSD, în loc de minim 14 consilieri pe care conta, a trebuit să se mulțumească numai cu 11.
Am strabatut trei continente, am intalnit lideri globali si am avut un singur gand: cum sa servesc Romania
R.: Victoria supriză la Senat cum a fost obţinută, cum ați ajuns senator?
I.A.: Cred că prin sinceritate. Mi-am asumat și eșecurile și succesul cu aceeași demnitate. Au vorbit pentru mine 30 de ani de activitate. Oricât de mult au încercat clanurile infracționale să mintă, inclusiv prin acel dosar care a ajuns la I.C.C.J. nu au reușit decât contrariul. Am cîștigat în foarte multe localități cu peste 31% – un scor de peste 2 ori mai mare decat scorul partidului la nivel național.
R.: Sunteti secretar la Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Ce ați făcut pentru cei din MAPN, MAI și celelalte instituții care sunt subordonate acestei comisii?
I.A.: Documentele cu propunerile comisiei de la Senat sunt publice. Am construit si mi-am asumat și prin semnătura mea cele mai bune propuneri, atât cât era posibil, privind dotarile si drepturile structurilor de securitate ale României. Angajații structurilor de securitate ale țării trebuie respectați și apreciați mai ales prin venituri salariale și pensii decente.
R.: Sunteți membru si în Comisia Economică, Industrii si Servicii. Cu ce ați ajutat România din această poziție?
I.A.: Pot spune, cu mâna pe inimă, că aici am avut cele mai mari realizări. Domeniul economic, cel al afacerilor, este unul în care activez de peste 30 de ani. Am o experiență bogată în cel puțin trei ramuri economice. Activitatea mea s-a îndreptat în special si spre politica externă, fiind interesat tocmai de activităţile economice bilaterale. Am reușit să stabilesc relații și contacte cu zeci de ambasade și mi-am îndreptat atenția în special spre țările cu care România are o veche tradiție de colaborare, încă de pe timpul lui Ceaușescu.
Africa, Asia sau America de Sud au oportunități extraordinare pentru dezvoltarea relațiilor comerciale bilaterale și nu numai.
Sunt revoltat și disperat când văd cum țări ale lumii își intensifică relațiile și activitatea în aceste zone, iar noi, deși beneficiem de o moștenire excelentă a politicii externe dusă de Nicolae Ceaușescu, efectiv ne batem joc.
Vă dau numai un exemplu: China, care a investit în ultimii ani în Africa peste 90 de miliarde de euro, iar in 2016 vor investi 45 de miliarde de euro. Și chinezii nu sunt naivi.
Au intuit foarte bine potențialul zonei. România are și ea loc la această masă(motivat de imaginea foarte pozitiva a Romaniei in acea zona), dar factori de decizie din statul nostru, iresponsabili, blochează aproape orice inițiativă.
Eu însă nu voi renunța să lupt și să insist pentru interesul Romaniei în aceste zone. Africa trebuie sa fie unul din pilonii de dezvoltare a României în următorii 30 de ani. Îmi pare rău că factorii decizionali nu văd acest mare potențial pentru prosperitatea românilor.
R.: Ştiu că vi se datorează prezenţa atâtor ambasadori la Iaşi prin activitatea de prezentare a judeţului în calitate de senator, dar aş dori să-mi spuneţi cum a fost colaborarea cu autorităţile locale în acest sens. Mai ales că ştiu că aţi avut ceva probleme.
I.A.: A fost dificilă. Vrând să ajut judeţul şi oamenii lui, am creat nervozitate şi frustrare. Am fost la ambii lideri ai Iaşului solicitându-le să facem o acţiune comună de promovare a Iaşului. Când am propus primarului Nichita să vin cu o delegaţie care includea 8 ambasadori şi încă 9 reprezentanţi ai altor ambasade (secretari, consuli economici şi culturali) să promovăm Iaşul, mi-a respins propunerea, motivând că asta înseamnă publicitate pentru mine şi nu poate accepta aşa ceva deoarece deja stau mult prea bine în sondaje ca intentie de vot.Ce poţi să mai spui la aşa o reacţie anormală?
R.: Dar acest comportament nu este infantil?
I.A.: Mai grav este faptul că se întâmplă la acest nivel și de foarte mult timp.
Prin experiente cumplite am aflat fata infractionalitatii din Romania
R.: Fiți mai clar va rog. Știu că acesta este un punct sensibil şi că sunt mai multe dosare in lucru. Cum a inceput totul?
I.A.: Totul a început încă de la depunerea candidaturii mele pentru Senat. Tot mediul politic din Iasi știa ca am un bazin electoral solid, dar sperau că în urma insolvenței din 2009 oamenii își vor pierde increderea în mine și fiind si fără resurse financiare, nu voi avea nici o șansă. La un moment dat, înainte de campania electorală din 2012, în urma unor sondaje, mai mulți contracandidați, inclusiv primarul Nichita, au realizat că am șanse maxime să ajung senator.
Din acel moment am fost atacat cu agresivitate dar „discret”.
Cu toate astea ajung senator. O dovadă in plus că oamenii corecți și onești din instituțiile statului sunt majoritari comparativ cu cei care deservesc grupurile infractionale. Astfel am fost validat ca senator. Imediat dupa ianuarie 2013 primarul Nichita m-a invitat la o discutie în care mi-a propus să fiu ”senatorul lui”.
Eu i-am spus că voi fi ”senatorul lui” ori de câte ori va face propuneri corecte și că îl voi susține cum am făcut-o și când eram consilier local votând toate proiectele de interes pentru Iași.
R.: Au fost repercusiuni la raspunsul dumneavoastra?
I.A.: In consecinta raspunsului dat a inceput pentru mine si familia mea un adevarat calvar. Finalmente am fost deposedat de locuinta detinuta legal.
R.: Aţi reuşit să reveniţi în casa dumneavoastră? Cum s-a finalizat confruntarea?
I.A.: Nu, nici vorbă. Suntem în continuare ”refugiaţi” în aşteptarea momentului când instituţiile statului îşi vor face datoria. 99% din angajatii din institutiile statului sunt oameni onești, corecți, profesioniști.
R.: V-au afectat aceste întamplari în fața electoratului?
I.A.: Deloc. Dimpotrivă. Două sondaje diferite arată că cel mai mic scor, ca intenție de vot este de 27%, iar în peste 16 comune din cele 42 care le reprezint în Colegiul 1 Iasi, am depasit procentul de 47%, in trei localitati ajungand chiar la 56%. Deci orice acțiune de denigrare a mea a crescut intenția de vot.
R. Aţi trecut prin multe în ultima perioadă, care sunt planurile de viitor?
I.A. În final, chiar dacă pe moment sunt nevoit să locuiesc în gazdă și nu la domiciliul legal (am trecut și mai trec prin momente grele), mulțumesc lui Dumnezeu că prin aceasta experiență am reușit să aflu aspecte ale putreziciunii din zona infracțională a României.
Nu le-aș fi putut ști și înțelege niciodată dacă nu aș fi trecut personal prin aceasta experiență. Daca nu treceam personal prin asa ceva nu as fi putut crede ca in Romania se intampla asemenea intamplari jalnice. În ultimii 25 de ani, în România, a fost un jaf organizat. Au început cu marile combinate industriale, construite cu atâta strădanie și sacrificiu în timpul lui Ceaușescu.
După aceea, au dezmembrat cărămidă cu cărămidă și lemn cu lemn marile combinate zootehnice, fermele și fostele CAP-uri și au vândut la fier vechi totul. Așa au fost făcute o parte din marile averi. Și, după ce nu au mai avut de furat din ceea ce s-a construit in timpul lui Ceaușescu, au trecut la oamenii obișnuiți, cinstiți,neajutorati și onești, și au pus la cale o întreagă structură prin care au trecut la furatul efectiv al caselor oamenilor. Profitând de criza economică și de tragediile românilor cinstiți, au preluat bunuri și imobile la prețuri simbolice. Averi de miliarde de dolari se fac în acest fel, iar bugetul de stat nu beneficiaza in nici un fel. Singurul castigator fiind grupul infractional, care da cel mai prost semnal pentru oamenii care au contribuit la constructia acestei tari .
În acest timp țara asta, așa cum este ea acum, a rezistat exclusiv pe baza muncii și spiritului antreprenorial al oamenilor cinstiți. Din salariile, afacerile și munca acestora din urmă au fost colectate impozitele și taxele din care s-au construit școli, grădinițe, spitale sau biserici,dar cel mai important aspect, doar prin ei au putut fi plătite pensiile sau salariile bugetarilor.
Din păcate, trăim în continuare într-o societate în care banul din vandalism şi furt e mai presus decât cinstea, creativitatea și respectul față de oamenii de valoare. De aceea cetățenii onești, muncitori, patrioți, cei care creează cu adevărat valoare în societatea românească, sunt descurajați de faptul că, în continuare, interlopii și clanurile sunt protejați de clanurile infractionale din instituțiile statului, beneficiind de protectie. Eu sunt o victimă a acestor grupuri infracționale. Dacă veți studia fișa mea de senator si celelalte activitati externe, veți înțelege și de ce. Toate interpelările, întrebările și propunerile legislative au lovit puternic în interesele acestora. Știu că am deranjat și am stopat afaceri ilegale de sute de milioane de euro. Însă eu cred că pentru asta am fost ales senator. Și e de datoria oricarui reprezentant al statului față de țară și față de cetățenii români onești să lupte pentru interesul romanilor.Voi continua lupta infruntandu-i, constient fiind ca grupurile infractionale, simtindu-se amenintate de activitatea mea, vor initia in continuare noi metode de denigrare si hartuire a mea si a familiei mele. Dar prin experienta acumulata, ii voi putea reprezenta pe ieseni printr-un nou mandat, mult mai eficient, prin partidul care le va reprezenta cel mai bine interesele si drepturile romanilor.
