Fondul Monetar International (FMI) a alimentat anul trecut criza economica din Europa emergenta, pentru a crea o situatie care sa determine statele din regiune sa ceara ajutorul institutiei, a declarat viceguvernatorul bancii centrale a Cehiei, Mojmir Hampl.
Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece „cauta de lucru” odata cu schimbarea managementului , a afirmat reprezentantul bancii centrale de la Praga intr-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard, preluat de Reuters.
„Este ridicol ca tocmai FMI a accelerat criza. A fost o incercare clara de a provoca bailout-ul unei intregi regiuni . inaintea crizei, FMI practic nu avea clienti. Odata cu criza si cu noul management condus de Dominique Strauss-Kahn (directorul general al FMI – n.r.), Fondul si-a gasit de lucru si a obtinut mai multi bani „, a aratat Hampl in materialul publicat vineri.
Acesta a continuat explicand ca, asemenea altor observatori, FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerea bancilor vest-europene pe pietele emergente din Europa Centrala si de Est, insa ignorau realitatea ca imprumuturile subsidiarelor grupurilor bancare occidentale erau acoperite in mare parte de depozitele locale.
„Interpretarea gresita de catre FMI a fost neplacuta in particular, si au fost nevoiti sa corecteze acele date odata ce am intervenit”, a spus viceguvernatorul bancii centrale a Cehiei.
Cehia nu se grabeste sa intre in zona euro
Hampl a reiterat viziunea bancii centrale in conducerea careia activeaza afirmand ca „nu e nicio graba” ca Cehia sa intre in zona euro, nici din partea autoritatilor de la Praga, nici din partea membrilor uniunii monetare.
„Cererea de membri noi in zona euro a cazut in criza. Decizia privind Estonia va arata calea. Ar putea fi mai complicat decat a fost pentru Slovenia si Slovacia”, a afirmat el.
Oficialul ceh a avertizat insa ca adoptarea euro nu reprezinta „un leac universal” pentru statele emergente.
„Unii cred ca isi vor putea trage sufletul odata ce au intrat in zona euro. Aceasta atitudine conduce direct la scenariul grec. Parintii monedei euro credeau ca adoptarea acesteia ar accelera reformele structurale. Exemplul Greciei arata ca opusul acestei afirmatii este adevarat”, a spus Hampl.
Romania, Ungaria, Letonia si Ucraina au incheiat, la sfarsitul lui 2008 si inceputul lui 2009, acorduri stand-by cu FMI. Polonia a contractat anul trecut o linie de credit de la Fond.
Romania are un acord stand-by pe doi ani cu FMI, semnat in martie 2009, pentru un imprumut de 12,95 miliarde de euro de la institutie. La program mai participa UE, BM, BERD si BEI, valoarea totala a creditului extern angajat de Romania de la institutiile financiare internationale fiind de 19,95 miliarde euro. (Mediafax)
