Politicienii trebuie sa inteleaga ca perioadele de avant economic nu dureaza la nesfarsit, iar unii dintre ei vor plati costurile ajustarilor necesare, mai ales daca societatea si chiar clasa politica nu-si va insusi notiunile de crestere economica sustenabila, spune guvernatorul BNR, Mugur Isarescu
„Exista o lectie pentru politicieni: timpurile bune nu dureaza la nesfarsit si exista si perioade de corectii, si vai de aia care trebuie sa faca corectiile”, a spus Isarescu.
Declaratia a fost facuta la lansarea cartii „Cum a trecut Europa Emergenta prin criza din 2008/2009”, editata de Bas B. Bakker, seful diviziei regionale Europa Emergenta de la Fondul Monetar International, si Christoph Klingen, adjunctul aceleasi divizii.
Guvernatorul BNR crede ca in societatea romaneasca este nevoie de crearea unui curent de opinie in care si publicul si politicienii, care-si extrag seva din anticipatiile publicului, sa inteleaga ce inseamna crestere economica sustenabila.
„O alta lectie a cartii este ca trebuie sa rezisti tentatiilor de a creste salariile. Este foarte greu. Ar trebui sa nu te mai numesti politician, sa ai bani din plin si sa nu-i dai pentru voturi”, a spus Isarescu cu o tenta ironica.
Pe de alta parte, seful bancii centrale spune ca pentru politicieni ar putea fi chiar mai greu sa tempereze o crestere accelerata decat sa ia masuri de prevenire sau reducere a efectelor crizei, intrucat populatia nu accepta sa-i limitezi posibilitatea de trai mai bine intr-un timp mai scurt.
Isarescu a trecut in revista cauzele declansarii crizei in Europa Centrala si de Est mentionate in cartea economistilor FMI si pe care le impartaseste aproape integral, apreciind chiar ca o astfel de lucrare, scrisa de analisti independenti, ar putea inchide discutiile interne privind diferite scenarii de actiune pre si din timpul declansarii turbulentelor in regiune.
„Aceste cauze presupun ca au fost si identificate si prezentate corect in multe dezbateri din Romania. Dar nu am reusit sa convergem si chiar sa convingem societatea. De multe ori nu este suficient sa stii si sa descoperi, ci si sa poti”, a spus Isarescu, referindu-se la faptul ca BNR a incercat inainte de 2007 sa nu liberalizeze total contul de capital, insa cererea a fost respinsa de oficialii de la Bruxelles.
in mare, guvernatorul BNR a citat cauzele pe care le-a mai invocat pe rand in ultimii ani, respectiv un aflux abundent de capital, in buna parte speculativ, o explozie a creditului, mai ales a celui in valuta, cresterea nesustenabila a salariilor din sectorul public si extinderea apartului de stat.
„Prima tema importanta este cea subliniata, ca in cazul tuturor tarilor din ECE cauzele sunt foarte apropiate, poate similare: o crestere economica dezechilibrata, nesustenabila, bazata pe consum si dorinta de catching up. Obiective firesti ale Europei Centrale si de Est de a se integra mai rapid, dar cresterea de consum a fost exagerata in toate tarile, iar prin aceasta stimulare excesiva a consumului (…) Cu greu puteai sa convingi pe cineva prin 2005-2006 ca daca ai un deficit de cont curent prea mare o sa ai o problema. Paradigma era ca sunt deficite interne, acolo intre voi, se vor corecta cumva in timp. Totusi trebuie facuta diferenta dintre o corectie normala si una de criza”, a continuat Isarescu.
Spre deosebire de aurtorii cartii, Isarescu s-a declarat impotriva ideii de „miopism a investitorilor”, considerand ca acestia sunt prin definitie prociclici si nu pot fi criticati pentru acest comportament, fiind unul natural. De altfel, ideea este in concordanta cu pozitia guvernatorului BNR, care vede ca rolul anticiclic trebuie jucat de guverne si banci centrale.
„Un investitor privat nu poate sa faca altceva decat sa vada profitabilitatea. Noi nu putem sa-i acuzam ca sunt prociclici. Ei sunt prociclici. Ar fi exagerat sa acuz bancile ca sunt prociclice, e in ADN-ul lor. N-as vorbi de miopia investitorilor privati. As vorbi de miopia institutiilor financiare internationale, a guvernelor si a bancilor centrale”, a explicat Isarescu.
seful BNR a punctat cateva din scaparile bancii centrale, printre care o slaba analiza a investitiilor straine si o reactie tarzie la comportamentul bancilor cu capital strain aflate in lupta pentru cota de piata.
„Am avut o finantare excesiva din investitii directe, dar cu o statistica precara a investitiilor straine. Am bagat cu totii acolo, la gramada, si investitii directe in tradeables si non- tradeables, iar la tradeables am pus si cumpararile de pamant. in cazul Romaniei am avut probleme mari pentru ca am avut impresia ca avem investitii enorme. si multe s-au dus intr-o bula speculativa”, a continuat Isarescu.
De asemenea, el vede ca BNR a demonstrat „o bunavointa beningna” fata de bancile cu capital strain, uitand ca acestea au o guvernanta proprie si batalia pentru cote de piata poate duce la ritmuri periculoase.
„Va mai amintitti atunci cand am adunat cotele de piata tintite de banci si am ajuns la peste 200%? Cand transmiti managerilor locali asemenea mesaje trebuie sa ciulesti urechile. Noi la BNR le-am ciulit, dar le-am ciulit cam tarziu. si am vazut mult timp doar partea buna”, a apreciat Isarescu.
El a amintit ca, de regula, creditul in valuta scapa de parghile clasice ale politicii monetare, iar intarirea politicii monetare duce’ in mod paradoxal, la cresterea creditului in valuta si la restrangerea partii de creditare care este mai putin riscanta.
„Eu cred ca toate cauzele mentionate in lucrare sunt nu doar corecte, ci foarte bine explicate. Fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundata de fonduri ieftine, cu politici monetare si fiscale generoase”, a mai spus Isarescu. (MEDIAFAX)
