Pe piata romaneasca nu exista banci „too big to fail”, dar sunt institutii de credit mari comparativ cu economia romaneasca, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, adaugand ca la baza stabilitatii financiare trebuie sa stea un cadru transparent.
„E nevoie de iesirea ordonata a institutiilor din piata, in special a celor mari, «too big to fail». Si in acest plan suntem martorii unei schimbari de paradigma. Desi instrumentele de preluare de active cu asumare pasive sau de banca punte au existat, ele nu pot rezolva problema principala a bancilor «too big to fail». Din fericire, in Romania nu avem banci foarte mari pentru a falimenta, comparativ cu cele internationale. Unele sunt mari comparativ cu economia romaneasca. Noul cadru european va introduce recapitalizarea interna”, a spus Isarescu, citat de Mediafax.
Cele mai mari banci in functie de active sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank si Unicredit tiriac.
Seful bancii centrale a aratat ca una lectiile crizei o reprezinta riscul falimentului unei institutii de credit foarte mari, care poate sa afecteze atat stabilitatea financiara cat intreaga economie a unei tari.
„O banca mare (…) daca vrei s-o stabilizezi cu bani de la buget ai niste costuri enorme. Si apoi, de ce sa plateasca contribuabilii. Vedeti la ce problema de atac la democratie se ajunge. De ce sa nu plateasca actionarii si cei care au beneficiat de dobanzi de 5%, ca deponentii de la Bank of Cyprus”, a continuat guvernatorul BNR.
El considera ca nivelul garantat de 100.000 de euro pe deponent si pe banca este suficient pentru realitatea economica si sociala din Romania.
Isarescu a simtit nevoia sa revina asupra declaratiei economistului sef al BNR, Valentin Lazea, si sa explice ca sfatul acestuia privind spargerea depozitelor mari si distribuirea sumelor in mai multe banci era unul de bun simt, care a fost exagerat ulterior in dezbaterea publica.
In opinia lui Isarescu, prevenirea fragilitatii stabilitatii financiare este asigurata in primul rand de un cadru transparent.
Potrivit guvernatorului BNR, sectorul bancar este mai predispus la riscuri sistemice din cateva motive. El a aratat ca structura bilantiera bancara evidentiaza un grad ridicat de indatorare, corelat cu neexigibilitatea pasivelor in raport cu activele.
„Este o problema solomonica, e de cand lumea, daca tin lichiditatile din ce mai fac profit? (…) Un lucru uitat. Publicul crede ca duce banii la banca si ei sunt pastrati in tazaur si primesc dobanda”, a afirmat Isarescu.
Un alt motiv evocat de oficialul bancii centrale il reprezinta gradul ridicat de conectivitate intre instituiile de credit, care duce la propagarea in lant a efectelor unui faliment bancar.
„In Romania n-am avut astfel de situatii. N-a fost un banut care sa plece din bugetul statului si care salveze vreo banca (…) Am avut un caz micut, 07% din sistemul bancar, nici nu era banca romaneasca, era banca straina. Depozitele care ar fi fost afectate de acel hair cut, nu stiu daca erau vreo suta de persoane si ati vazut cat taraboi s-a facut (…) Nu ne-a fost asa … n-am purtat grija celor 100 de deponenti foarte tare, dar ne-a fost teama de conexii, ca dintr-o flacara mica se poate declansa altceva, de contagiune, de panica bancara. Panica prin excelenta este irationala, nu poti sa o combati rational”, a spus Isarescu.
In acelasi timp, in sistemul bancar se manifesta mecanisme puternice de reactii adverse: „daca e bine se creeaza cercuri vritoase, daca lucrurile merg rau se creeaza cercuri vicioase”, a continuat guvernatorul BNR.
Un ultim motiv pentru care sistemul bancar este considerat mai predispus la riscuri sistemice il reprezinta in opinia lui Isarescu instensitatea informationala.
„Atrage deseori reactii disproportionate, apar reactii nejustificate si replieri dezordonate ale deponentilor si alte institutii bancare si toate acestea pot genera panica. Dupa ce se intampla totul este justificat. Nu mai are nicio importanta ca panica s-a declansat din motive nejustificate. Nu te mai asculta nimeni”, a adaugat oficialul BNR.
