Trecerea la moneda euro in anul 2015 acum nu intra in discutie, dar incercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv mentinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exercitiu de disciplina economica, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, citat de New York Times.
Tinta de aderare in 2015 acum „nu intra in discutie”, a spus Isarescu, potrivit New York Times.
Romania are o tinta indicativa de adoptare a monedei euro in anul 2015, insa calendarul va fi pus in discutie dupa alegerile parlamentare din aceasta iarna, potrivit declaratiilor anterioare ale oficialilor romani.
Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, a declarat recent ca aderarea la euro in 2015 este dificila pentru Romania, iar noul guvern format dupa alegerile parlamentare din decembrie urmeaza sa decida daca va fi mentinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.
Lazea a mai afirmat atunci ca, din punct de vedere tehnic, aderarea la euro in anul 2015 nu este posibila deoarece Romania ar trebui sa intre in mecanismul ratelor de schimb ERM2 chiar de la inceputul anului 2013.
Avand in vedere ca discutia ar urma sa fie purtata dupa alegerile din aceasta iarna, nu ar fi timp suficient ca Romania sa intre in mecanismul ratelor de schimb de la 1 ianuarie 2013, ceea ce inseamna ca pentru perioada minima de 2 ani necesara in cadrul ERM ar fi nevoie de o derogare de la Banca Centrala Europeana pentru a adera la jumatatea anului 2015, ceea ce este putin probabil, a explicat economistul sef al BNR.
Lazea a mai spus ca, pe de alta parte, trecerea la euro este un joc cu doua parti, astfel incat Romania ar trebui sa analizeze daca statele din zona euro, avand in vedere criza, sunt pregatite sa primeasca noi membri intr-un orizont de timp relativ scurt.
Alti analisti, printre care si Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, considera ca tinta de aderare in 2015 nu mai este fezabila, dar, chiar daca se va discuta dupa alegeri, se mentine pana atunci ca obiectiv.
Isarescu a afirmat in interviul citat de New York Times ca, prin mentinerea monedei nationale, Romania a castigat flexibilitatea de a ajusta dobanzile, de a controla lichiditatea si de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.
Fara control asupra politicii monetare, tari din zona euro precum Grecia s-au vazut obligate sa se bazeze, in criza, in principal pe masuri de politica fiscala, respectiv cresterea taxelor si scaderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul in interviul citat de New York Times.
„Sigur ca au aparut nemultumirea si dezamagirea, deoarece aderarea la UE a fost vazuta ca un panaceu. Visele au fost prea inalte”, a adaugat Isarescu, potrivit New York Times.
Publicatia americana noteaza ca mentinerea monedei nationale a ajutat competitivitatea exporturilor Romaniei si a condus la un cost mai scazut al vietii, care atrage „dintr-o data” forta de munca bine calificata din statele euro aflate in dificultate.
Situatia subliniaza rezistenta sporita la efectele crizei a economiilor celor sapte state UE din Europa Centrala si de Est care nu au trecut la euro.
Avantajele oferite de mentinerea propriilor monede sunt scoase in evidenta de situatiile dificile din tari ca Grecia si Spania, unde autoritatile nu mai au la dispozitie masuri de politica monetara pentru a-si resuscita economiile „muribunde” si a reduce somajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.
in consecinta, multe state est-europene s-au razgandit cu privire la adoptarea euro, noteaza New York Times.
Cehia va lua o decizie in acest sens numai dupa convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anuntat ca nu ia in calcul trecerea la euro inainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat in acest an ca moneda euro este „complet neatractiva”.
Cele 12 state care au aderat la UE in 2004 si 2007 s-au angajat prin Tratat sa adopte euro, fara un calendar asumat si numai dupa indeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia si Estonia, Cipru si Malta, au trecut deja la euro. (MEDIAFAX)
