Curtea Constitutionala a constatat miercuri ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, ca urmare a retragerii Legii educatiei din Senat, de catre Executiv. In sedinta din 3 noiembrie 2010, Plenul Curtii Constitutionale s-a pronuntat
asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Parlamentul Romaniei, organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, pe de o parte, si Guvern, ca autoritate publica a puterii executive, pe de alta parte, conflict declansat prin oprirea din procedura legislativa de la Senat a proiectului Legii educatiei nationale si angajarea raspunderii de catre Guvern asupra acestui proiect de lege – cerere formulata de Presedintele Senatului.
„In urma deliberarilor, Plenul Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi, a constatat ca angajarea raspunderii de catre Guvern in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in temeiul art.114 alin.(1) din Constitutie, asupra proiectului Legii educatiei nationale este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala”, arata Biroul de presa al CC.
Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica Parlamentului Romaniei si Guvernului.
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a inaintat Curtii Constitutionale (CC) o sesizare referitoare la Legea educatiei, reclamand un conflict juridic de natura constitutionala cu Guvernul.
Geoana afirma ca acest conflict a fost initiat in momentul in care Guvernul a decis sa retraga din Senat proiectul Legii educatiei si sa isi angajeze raspunderea in Parlament pentru adoptarea acesteia.
„Guvernul Boc, intr-o incarnatiune anterioara a sa, a facut un lucru similar in 2009, si dupa un an de zile incearca acelasi lucru”, adauga el, precizand ca angajarea raspunderii pe Legea educatiei a mai fost respinsa de CC anul trecut, cu motivatia ca angajarea raspunderii Guvernului nu poate fi folosita decat in cazuri exceptionale.
„Nu este normal ca Guvernul sa persiste in aceeasi greseala si dorim sa il indreptam, daca nu il indreptam de tot la motiunea de cenzura”, spunea presedintele Senatului.
Geoana afirma ca decizia Guvernului de a retrage Legea educatiei din procesul legislativ din Senat este „un gest arbitrar” care echivaleaza cu desfiintarea rolului de legiferare al Parlamentului.
Intre timp, in 28 octombrie, Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament pe Legea educatiei.
Anterior, in 18 noiembrie 2009, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Legea educatiei asumata de Guvern in 15 septembrie 2008.
In motivarea deciziei, Curtea Constitutionala a aratat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi facuta oricand, oricum si in orice conditii, deoarece aceasta modalitate de legiferare reprezinta, intr-o ordine fireasca a mecanismelor statului de drept, o exceptie.
De asemenea, judecatorii constitutionali aratau atunci ca dreptul Guvernului de a stabili continutul si structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie sa se supuna unor conditii impuse ori desprinse din realitate pentru programul sau de guvernare, ignorarea echivaland cu subminarea raporturilor intre puteri.
Curtea Constitutionala admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentala, printre care si aceea legata de faptul ca profesorii care detin functia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.
Ulterior, in primavara anului 2010, Guvernul a inaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educatiei. (Sursa: Mediafax)
