Lidia Bodea, directorul general al editurii Humanitas, a declarat, intr-un interviu acordat MEDIAFAX, ca o editura care stie sa mizeze pe cartile pe care le doreste publicul infrange orice blazare a cumparatorilor de carte.
Editura Humanitas sarbatoreste, anul acesta, 20 de ani de existenta, evenimentul fiind subiectul unei ample campanii, „20 de ani Humanitas”, care include, printre altele, lansarea unor volume noi, scrise de autori ai editurii precum Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu. Campania va fi lansata la sfarsitul lui martie si se va desfasura pe tot parcursul acestui an.
Lidia Bodea spune, in interviul acordat MEDIAFAX, cum reuseste editura romaneasca sa mentina echilibrul intre titluri „comerciale” si literatura pentru cunoscatori, cum a afectat criza economica editura Humanitas si mentioneaza ca unul dintre evenimentele din cadrul seriei aniversare ar putea fi lansarea unui e-book Humanitas.
Reporter:Editura Humanitas implineste 20 de ani in 2010 si voiam sa va rog sa imi creionati cele mai importante momente ale editurii in acesti 20 de ani.
Lidia Bodea:Este foarte greu sa aduni in cateva cuvinte o istorie care este enorm de bogata, plus atata imens capital de semnificatie. Sa spun, totusi, recurgand la cifre, ca Humanitas 20 de ani inseamna peste 2.000 de carti, inseamna milioane de exemplare care s-au vandut. inseamna un pariu castigat si o promisiune facuta la inceput, in ’90, de Gabriel Liiceanu, cand a pornit cu editura la drum, promisiunea de a intoarce cartile acasa. si sunt autorii romani, Eliade, Cioran, Ionesco, cei care s-au intors odata cu Humanitas in limba romana, promisiunea de a arunca peste tara cu cartile pe care, 50 de ani, romanii le-au visat, le-au dorit, le-au gasit cu foarte mare greutate, daca le-au putut gasi. Mai inseamna colectii care au crescut de la an la an. Initial, anii ’90 s-au definit ca ani ai filosofiei, socio-umanelor. in timp, a inceput sa vina literatura, au inceput sa vina traducerile de fictiune din cataloagele editurilor straine. Au inceput sa vina autorii romani. Avem Mircea Cartarescu, avem „Orbitor”, „Orbitor” a crescut odata cu Humanitas. Mircea Cartarescu spunea, la lansarea ultimului volum din trilogie, ca a lucrat la „Orbitor” 14 ani. Ei, iata, am mers, de fapt, impreuna cumva pe acest drum. inseamna impunerea unor autori, Horia-Roman Patapievici. inseamna, in acelasi timp, si o declaratie de dragoste facuta cartii. Fiecare carte din catalogul Humanitas e o declaratie de dragoste.
Rep.: Humanitas are autori mari, precum Noica, dar si autori considerati oarecum „infami” in mediile literare, precum Paulo Coelho. Cum mentineti echilibrul?
L.B.: Aici e o distinctie foarte simpla. Important e sa stii sa tii echilibrul. Adica nici sa mergi spre partea comerciala cu totul, dar nici sa ramai in turnul inalt si inaccesibil al cartilor de specialitate, al autorilor ermetici. Spun si acum un lucru pe care l-am spus tot timpul. Nu trebuie sa uitam ca o editura se defineste prin doua functii esentiale. E functia comerciala. Ea trebuie sa vanda. Ca ni se pare oarecum abuziv verbul a vinde in preajma cartilor e alta poveste. Totusi, ca sa fie citite, cartile trebuie sa se vanda. si apoi e functia culturala. Trebuie tinuta bine balanta intre partea comerciala si partea culturala. Cred ca nu facem rabat de la valoare publicand Paulo Coelho. De ce? E un autor iubit. Iata, in Romania, in acest an, 2010, implineste peste un milion de exemplare vandute in Romania. E minunat. El e un povestitor. Sigur, nu e Mario Vargas Llosa. Dar, in catalogul Humanitas, cine vrea Mario Vargas Llosa, cine vrea Updike, cine vrea Bulgakov gaseste. Dar e un fel de a spune povesti pe care Coelho il stapaneste foarte bine si reuseste sa isi bucure cititorii. Sunt sigura ca reuseste.
Rep: Humanitas va avea o ampla campanie de sarbatorire a acestor 20 de ani si voiam sa va cer mai multe detalii despre aceasta campanie.
L.B.: Vrem, in primul rand, sa fie un spectacol, o sarbatoare, o bucurie de care sa ne bucuram cat mai multi. E cumva, in acest gest al nostru de a face o sarbatoare, cuprinsa dorinta foarte sincera de a-i saluta pe cititori. Pentru ca, in definitiv, daca avem succes cu cartile noastre, daca suntem iubiti, premiati, cautati, toate acestea se intampla pentru ca avem cititori. Prin urmare, campania „20 de ani cu Humanitas” e o campanie pentru dumneavoastra, cititorii, cu o incercare de a reface o parte din traseul editurii Humanitas, cu o expozitie exclusiva de carte si evenimente Humanitas, la Biblioteca Centrala Universitara speram sa fim cu niste zile Humanitas, in Librariile Carturesti, cu autori Humanitas care sa vina in fata publicului cu acest salut obligatoriu, cu un catalog aniversar, cu o serie 20 de ani in 20 de carti, o serie aniversara Humanitas, cu acele carti care, dintr-o privire, spun ceva despre aceasta editura, despre autorii ei, despre oamenii care, in culise, timp de 20 de ani, au tot lucrat la acest spectacol. si campania aceasta mai inseamna un lucru. incercam sa transmitem foarte limpede mesajul care a devenit, de ceva timp, ca sa vorbesc ca in manualele de PR si Marketing, sloganul Humanitas, acela ca ai atatea vieti cate carti ai citit. si aici nu e doar o strigatura de marketing, nu e doar o insiruire de cuvinte, ci e un crez, e un adevar al nostru care, cu cat va fi al mai multora, cu atat va fi mai multa si bucuria despre care vorbeam.
Rep.: Potrivit unui studiu, mai mult de jumatate dintre romani nu cumpara nicio carte, in decursul unui an. O editura cum contracareaza aceasta apatie?
L.B.: Sa nu o numim chiar apatie, pentru ca in clipa in care ai un succes precum „Jurnalul” Oanei Pellea, o carte care, in cateva saptamani de la aparitie, a trecut stacheta celor 2.000 de exemplare, tirajul mediu din piata de carte de la noi, indreptandu-se catre 20.000 de exemplare. in clipa in care lansezi Herta Müller, la sfarsit de noiembrie, „inca de pe atunci, vulpea era vanatorul” si in cateva luni se duc 20.000 de exemplare, inseamna ca nu ai de-a face cu o apatie. Daca stii sa iesi cu cartile pe care oamenii le vor, infrangi orice blazare. Sau cand ai 160.000 de cititori pentru „De ce iubim femeile” sau 40.000 pentru „Despre ingeri”, care nu este o carte usoara. O privire aruncata peste aceste topuri Humanitas vine si confirma ceea ce spun.
Rep.: Am vazut, in topurile din urma mai multor targuri, ca primeaza cartile cu tenta autobiografica sau cartile biografice…
L.B.: Da, sunt doua serii pe care le coordoneaza Oana Barna, „Memorii. Jurnale”, apoi „Portrete. Corespondente”. Ambele serii sunt de succes, ambele serii s-au imbogatit foarte mult in numar de titluri in acesti ani. Asta nu doar intr-o strategie mecanica, din interiorul editorialului Humanitas, ci si pentru ca, asa cum ziceti, e o placere a lecturii de acest tip de carte. E limpede ca ne place sa imprumutam viata altora. Asta si pentru ca ziceam ca ai atatea vieti cate carti ai citit. Da, in clipa in care te duci in memorii, te duci in jurnal, te duci in autobiografie, te duci in viata altcuiva, te simti mai putin singur, imprumuti de acolo o experienta, imprumuti poate un mod de a fi care sa te ajute sa treci peste momente ale tale asemanatoare, cu care nu ai stiut sa negociezi foarte bine.
Rep.: Cum i-ati convins pe acei oameni? Presupun ca au fost si momente delicate, in care nu au vrut sa isi predea jurnalul sau memoriile.
L.B.: Multi autori sunt ca niste copii sau accepta gandul ca o carte, inainte sa iasa in librarii, e ca un copil pe care trebuie sa il pornesti asa, usor-usor la drum, trebuie sa ii gasesti si haine, sa-i gasesti si nume si asa mai departe si au incredere in noi. Ne dau acest copil spre buna crestere.
Rep.: Exista carti care se vand datorita numelui de pe coperta, deoarece e vorba de autori cunoscuti, dar exista si carti foarte bune, scrise de autori tineri, mai putin cunoscuti. Care este strategia de promovare a autorilor tineri?
L.B.: Cred ca, in cazul autorului tanar necunoscut, cea mai importanta piesa, in regia de marketing, e chiar cartea lui. Daca e foarte buna, daca e interesanta, daca face sa se vorbeasca despre ea, va birui anonimatul in scurt timp. Vin aici cu un exemplu, chiar daca e putin atipic. E Gheorghe Florescu, de care nu auzise nimeni, care a venit cu un manuscris, „Memorii”, care avea vreo 1.000 de pagini in partea de inceput. Lucrand cu redactorul de carte, incredintandu-ne acest copil al lui, am iesit cu o carte care, de asemenea, si-a castigat statutul de bestseller. Cartea de la sine si-a facut marketingul. Ceea ce nu inseamna ca noi stam si doar asteptam sa se intample lucruri. Avem un marketing foarte viu. E Gabriela Maaz, pe care cred ca o cunoasteti, care face multe dintre evenimentele Humanitas, este regizorul acela mai putin prezent pe scena, dar care face multe, multe in culise.
Rep.: Daca tot vorbeati despre evenimente, am observat, la targuri, ca Humanitas este editura cu cele mai multe lansari sau una dintre editurile cu cele mai multe lansari. Afecteaza evenimentul de lansare propriu-zis vanzarea de carte?
L.B.: Sunt cel putin doua pricini pentru care facem atat de multe evenimente la targurile de carte. E o pricina interna sa o numesc. Cred ca e normal sa iti onorezi autorul cu o lansare si atunci daca e un titlu nou, Ioana Parvulescu, Lucian Boia, Radu Paraschivescu, Andrei Plesu, Mircea Cartarescu, Andrei Plesu, e firesc sa faci si o lansare, acolo unde e mai multa lume, unde e mai mult spectacol. A doua pricina e din afara si ea tine exact de aceasta nevoie de a-ti rasplati periodic publicul. Daca noi construim targurile de carte nu ca pe niste targuri de vanzare punct, ci ca pe niste spectacole, o facem din dorinta de a fi aproape de cititori, de a dialoga cumva cu ei prin intermediul evenimentelor. Vrem sa stie ca suntem vii si ca stim ca ei sunt de asemenea vii si ca depindem unii de ceilalti, la modul frumos. si credeti-ma ca nu e bucurie mai mare ca la sfarsitul unui targ de carte care te epuizeaza, e mult consum de energie, de timp, nu e bucurie mai mari decat sa vezi ca, pentru a cincisprezecea oara, ai premiul votul publicului, cea mai iubita editura. in clipa aia dispare si oboseala si supararile, nervii, in clipa aia spui „Da, mi-am facut datoria”.
Rep.: intr-un interviu ati spus ca este foarte probabil sa apara si e-book-uri Humanitas. Cat de probabila este aceasta aparitie?
L.B.: Este probabila spre sigura si asta pentru ca acesta e mersul lucrurilor. Nu poti sa ignori ceea ce se intampla in lume si nu poti sa ignori faptul ca incepi sa ai de-a face cu o noua generatie de cititori care are alt mod de a se raporta la carte, care isi construieste propriul ritual de lectura. Exista acel ritual de lectura clasic, care spune ca iei cartea din raft, eventual o mirosi, ca citesti in parc sau pe banca, ca citesti la birou. Dar cred ca si noile formule in care a a parut cartea electronica sunt in stare sa genereze ritual de lectura. si nevoia de a alimenta ritualul de lectura nu e de ignorat, dimpotriva.
Rep.: si cam cand o sa avem un e-book Humanitas. Anul acesta?
L.B.: Eu as spune ca va fi, de asemenea, una dintre intamplarile Humanitas 20 de ani.
Rep.: Deci anul acesta ar trebui sa fie.
L.B.: Ar trebui sa fie, sigur.
Rep.: Anii 2009 si 2010 sunt ani de criza financiara. Au existat chiar falimente in domeniu editurilor. Voiam sa va intreb cum a afectat criza financiara Humanitas. S-au facut restructurari, s-a renuntat la colectii?
L.B.: Evident o scadere a vanzarilor a existat pe piata de carte in Romania, in general, si in particular si pentru Humanitas, pentru ca suntem un actor in piata de carte din Romania. Existand aceasta scadere a vanzarilor, am fost obligati sa contracaram cu strategii de vanzare originale, am incercat sa iesim, sa vindem carte si altundeva decat in clasicele librarii, cu strategii de regandire a portofoliului, cu un accent pus pe titlurile cu vanzare, cu timp de epuizare in piata mai scurt, cu costuri mai mici. Sa spunem ca am renuntat la acele proiecte tipografic vorbind prin policromie si detalii de aceasta natura. Da, nu pot sa spun ca numai pe cerul Humanitas n-a stralucit steaua crizei.
Rep.: Cam cu cat la suta au scazut vanzarile Humanitas?
L.B.: Cred ca, intr-o medie a anului 2009, cu o medie de 20 la suta, cu un moment mai dur in lunile de vara, care oricum sunt luni predispuse la anorexie ca nivel al vanzarilor si nu doar al vanzarilor de carte. Dar combinatia de sezon estival cu criza a fost una care a impins atunci vanzarile in jos cu circa 30 la suta.
Rep.: Puteti sa imi spuneti ce alte planuri aveti, din punct de vedere editorial, pe anul 2010? Veti avea colectii noi?
L.B.: De noile colectii nu pot sa vorbesc. Pot sa spun doar ca autorii Humanitas cei mai cautati au promis ca vin cu cate un titlu nou ca partitura in acest spectacol „Humanitas 20 de ani”. Primul va fi Neagu Djuvara, cu o carte depre boierii din tara Romaneasca. El a acceptat sa fie primul cu care deschidem oarecum oficial campania Humanitas la sfarsit de martie. ii asteptam apoi pe Horia Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu. Pot sa spun ca in continuare colectiile din Humanitas Fiction vor veni cu surprize de top. Pot sa spun ca reluam firul aparitiilor din Humanitas Junior, astfel incat, alaturi de cunoscutul „Apolodor” al lui Gellu Naum, de cartile lui Neagu Djuvara pentru copii, de Arpagicul Anei Blandiana sa vina si niste prieteni noi si de incredere pentru cei mici. Pot sa spun ca o dinamica foarte ferma vor avea aparitiile din colectia de stiinta a lui Vlad Zografi, ca vom incheia integrala teatru Eugen Ionescu si asa mai departe si ca vom lansa seria de autor Herta Müller .
Rep.: in prezent exista un proces pe drepturile de autor ale operelor lui Mihail Sebastian, iar dumneavoastra publicati operele lui. Ce se intampla acum cu acestea?
L.B.: Humanitas a publicat „Jurnalul” lui Sebastian, a publicat si alte opere ale lui, pana la momentul in care CopyRo, societatea de gestiune a drepturilor de autor, ne-a anutat ca, de fapt, datorita anumitor paragrafe din lege, ei detin drepturile pe Mihail Sebastian. Noi am anuntat mostenitorii lui Sebastian cu care incheiasem contractele si am spus ca, pana nu se rezolva aceasta disputa, CopyRo-mostenitori-Sebastian, noi ramanem in asteptare. Pentru ca suntem un al treilea jucator. Importanti sunt CopyRo, mostenitorii de la Paris. Sper din tot sufletul ca Humanitas va reedita Sebastian. E un autor perfect integrat in linia de recuperare a interbelicului pe care o are atat de ferm desenata in catalog Humanitas.
(Interviu realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax ro)
