Aproape 60% dintre companiile respondente la un sondaj realizat de PwC România în cadrul unui eveniment online spun că încă analizează dacă au aranjamente transfrontaliere raportabile autorităților fiscale conform legislației DAC6, pentru că vor să fie conforme cu cerințele noilor prevederi legislative. Îndeplinirea acestei obligații este principala provocare și preocupare pentru companii, la început de 2021, datorită faptului că este o cerință nouă, iar legislația completă în acest sens, însemnând formularele și ghidul de completare, a fost recent publicată.
Primul termen pentru raportare este 31 ianuarie 2021 și vizează aranjamentele din al doilea semestru al anului 2020, în timp ce pentru tranzacţiile realizate în perioada 25 iulie 2018 – 30 iunie 2020, termenul de raportare este 28 februarie 2021. Prin urmare, societățile din România trebuie să efectueze rapid procesul de analiză a tranzacțiilor transfrontaliere pentru a identifica eventuale aranjamente raportabile pentru a se încadra în termenul legal și a evita eventuale sancțiuni.
DAC6 cuprinde un set de reguli ce definesc tipurile de tranzacții transfrontaliere raportabile, cine este responsabil pentru raportare, ce informații ar trebui să conțină rapoartele și cum/când ar trebui să fie transmise. Prin urmare, este vorba de o analiză complexă care vine cu un cost suplimentar, în principal prin prisma timpului alocat, pentru companii, rezultat din colectarea, revizuirea, analiza și comunicarea datelor către autorități.
În aceste condiții, companiile ar trebui să dezvolte o procedură internă locală de identificare a tranzacțiilor, în cazul în care nu sunt primite de la grup și trebuie adaptate la legislația din România.
Majoritatea respondenților care au identificat tranzacții raportabile spun că cel mai des întâlnite ar putea fi cele care duc la deducerea unei cheltuieli într-o țară și neimpozitarea sau impozitarea la un nivel redus a venitului într-o altă jurisdicție sau cele care presupun transferuri de active care conduc la o reducere a EBITDA cu 50%.
Directiva DAC6 a fost ratificată de majoritatea statelor UE la sfârșitul anului 2019 și este un catalizator pentru numeroase schimbări recente din peisajul fiscal, precum directivele anti evaziune fiscală sau impozitarea economiei digitale. Autoritățile fiscale din România au decis implementarea acesteia în legislația domestică fără abateri semnificative de la textul directivei, spre deosebire de alte state care au adus modificări substanțiale.
De exemplu, Polonia a decis o implementare mai agresivă a directivei fiind vizate nu doar aranjamentele transfrontaliere, ci și cele domestice, inclusiv TVA, iar amenzile pentru neîndeplinirea obligației de raportare pot ajunge până la 5 milioane euro. De partea cealaltă se situează Marea Britanie, unde prevederile directivei au fost reduse substanțial ca urmare a Brexit-ului, fiind supuse raportării doar anumite tranzacții.
Prevederile DAC6, așa cum au fost transpuse în Codul de Procedura Fiscală, prevăd că aranjamentele transfrontaliere ce îndeplinesc cel puţin unul dintre semnele distinctive enumerate în anexa Directivei trebuie raportate către autorităţi. Neraportarea sau raportarea cu întârziere a tranzacțiilor este sancționată cu amendă cuprinsă între 20.000 lei și 100.000 lei, iar pentru neîndeplinirea de către intermediar a obligației de notificare a unui alt intermediar implicat sau a contribuabilului relevant amenda este cuprinsă între 5.000 lei și 30.000 lei.
Sondajul a fost realizat în cadrul unui eveniment online referitor la implicațiile cerințelor DAC6, la care au participat peste 150 de reprezentanți ai companiilor. Evenimentul a fost susținut de echipa PwC România, formată din Andreea Mitiriță, Partener, Monica Vîrza, Director, Mihail Boian, Partener, D&B David și Baias, Monica Todose, Senior Manager și Florin R
