Un numar de 7 din 10 angajatori spun ca este greu sau foarte greu sa gaseasca angajatul potrivit, pentru o pozitie entry level care necesita studii superioare, problema remarcata si de jumatate din companiile cu peste 500 de salariati, potrivit unui studiu realizat de Millward Brown.
in acelasi timp, doar 4 din 10 reprezentanti ai companiilor se declara multumiti sau foarte multumiti de calitatea candidatilor cu studii superioare. Candidatii proveniti de la facultatile de matematica, informatica si stiinte naturale sunt cei mai bine evaluati (57% dintre angajatori sunt multumiti si foarte multumiti) in timp ce absolventii de stiinte economice sunt cel mai slab evaluati (36% dintre angajatori sunt multumiti sau foarte multumiti), anunta Mediafax.
Cele mai importante cerinte ale angajatorilor, de la candidatii cu studii superioare care aplica pentru o pozitie de entry level, sunt aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica, valorile personale, planificarea si organizarea activitatilor, competentele de limbi straine si comunicarea verbala. Realizat pe un esantion de 439 de companii, studiul arata ca aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica este pe primul loc intre cerintele angajatorilor, dar pe penultimul loc atunci cand vine vorba de evaluarea candidatilor.
”Pe masura ce firmele sunt mai mari, scade nivelul de dificultate in gasirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar si in cazul firmelor cu peste 500 de angajati jumatate dintre reprezentantii acestora considera greu sau foarte greu sa recrutezi persoane cu studii superioare pentru pozitii entry level”, arata studiul.
Durata de formare a unei persoane angajate pe o pozitie de entry level este, in medie, de 8 luni, firmele mari (peste 500 angajati) reusind sa reduca la 6 luni.
in medie, sunt evaluate 14 persoane pentru selectia candidatului potrivit, cu o variatie intre 11 persoane pentru o pozitie in departamentul de productie si 17 persoane pentru departamentul de vanzari.
Candidatii au fost evaluati cel mai bine la abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale si dorinta de dezvoltare, si cel mai prost la capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunostintelor teoretice in practica si initiativa.
Prioritatile pentru sistemul romanesc de invatamant superior puse in evidenta de studiu, pe baza diferentei intre cerintele angajatorilor si evaluarea absolventilor, sunt aplicabilitatea cunostintelor in practica, planificarea si organizarea activitatilor, initiativa si proactivitatea.
Studiul a fost realizat de Millward Brown impreuna cu Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei si Ejob, pe un esantion de 439 de reprezentanti ai companiilor implicati in procesul de recrutare si selectie al angajatilor. Datele au fost culese in perioada septembrie 2014-martie 2015. Eroarea de esantionare este de +/- 5%.
Potrivit reprezentatilor mediului de afaceri, reuniti in CDR, desi educatia este un factor cheie pentru dezvoltarea oricarei tari, astazi 42% dintre copiii de 15 ani din Romania sunt analfabeti functional, adica au urmat o forma de educatie, pot reproduce un text, dar nu inteleg continutul de idei, iar in 2012, conform testelor PISA, Romania s-a clasat pe locul 45 din 65 de tari la acest indicator.
in aceste conditii, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei propune o serie de masuri pentru adaptarea invatamantului local la nevoile lumii moderne, inclusiv dezvoltarea STEM (stiinte, Tehnologie, Inginerie si Matematica) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovatie si pasiune, dezvoltarea creativitatii prin punerea accentului pe latura artistica si emotionala a elevilor, un invatamant tehnic si profesional de calitate si scaderea importanta a analfabetismului functional, prin luarea de masuri concrete, astfel incat fiecare absolvent de clasa a VIII-a sa aiba un nivel de pregatire in baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5.
