Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a declarat, la inceputul lunii octombrie, ca rata anuala a inflatiei a coborat sub 4% in septembrie si a intrat astfel in tin-ta BNR, prefigurandu-se sansa istorica de a reduce inflatia la niveluri de sub 3% in urmatorii ani, scenariu posibil daca politica monetara a bancii centrale va fi sprijinita „in mod ferm“ de politicile fiscale si salariale.
Aceasta rata a inflatiei anualizata de 3,45% (din octombrie 2010 pana in septembrie 2011). Este cea mai scazuta rata anualizata a inflatiei de dupa 1990, un pas important pe calea consolidarii procesului de macrostabilizare. Fata de luna august, preturile din septembrie au fost cu 0,21% mai mici, in conditiile in care alimentele s-au ieftinit cu 1,18%, in timp ce preturile la marfurile nealimentare au urcat cu 0,2%, iar cele la servicii cu 0,56%. In categoria marfurilor alimentare, cea mai mare reducere de preturi a fost raportata la cartofi, de 35%,
dar si la legume si conserve de legume, care s-au ieftinit cu 13%. Alte reduceri importante au mai avut loc la fructe proaspete, cu 5,7%, dar si la alte legume si conserve de legume, unde preturile au coborat cu 5,5%. La polul opus, o crestere importanta de preturi a avut loc la oua, care s-au scumpit cu 5% fata de luna precedenta. In ceea ce priveste marfurile nealimentare, s-a raportat o majorare cu 1,07% la combustibili, pentru restul produselor preturile ramanand aproape neschimbate. Serviciile s-au scumpit in principal pentru transportul feroviar, cu 7,06%, si apa, canal, salubritate, cu 1,23%. De la inceputul anului, cele mai mari cresteri de preturile au fost inregistrate de marfurile nealimentare, cu 4,84%, urmate de cele pentru servicii, cu 3,46%. La alimente, scumpirea a fost mult mai mica, de 1,72%.
Este, fara indoiala, un succes dar trebuie spus ca el nu are nimic de-a face nici cu politicile guvernamentale si nici macar cu cele monetare promovate de catre BNR. Nici programul de austeritate, nici reformarea statului si nici macar monitorizarea FMI nu au contribuit la scaderea spectaculoasa a inflatiei in luna septembrie. Responsabile pentru acest succes sunt doar conditiile meteorologice deosebit de favorabile care au permis obtinerea unor productii agricole record. S-a dovedit inca odata caracterul meteodependent al agriculturii romanesti care a ramas doar in grija lui Dumnezeu si a Sfantului Ilie, cu noianul lui de ploi.
O anumita responsabilitate o au, totusi, masurile luate de Guvern, de la reducerea veniturilor pana la cresterea TVA, deoarece prin aplicarea lor, consumul populatiei a scazut atat de mult, incat nici macar supermarketurile nu au mai putut mentine preturile la un nivel inalt, chiar cu sacrificarea unei parti de beneficiu comercial. Este, deci, un rezultat pozitiv al macrostabilizarii dar fara nici un avanatj pentru populatie si cu totul conjunctural deoarece in viitorele luni nu vom mai beneficia nici de avantajele productiei agricole. De altfel, de la 1 octombrie 2011 gazele naturale se scumpesc ca si energia electrica. Eliminarea subventiilor la caldura pentru populatie, se va traduce si ea intr-o scumpire deci intr-o crestere a inflatiei. In concluzie, in septembrie a fost o rata a inflatiei controlata doar de ploi si de scaderea nivelului de trai.
Din pacate, acest „succes“ mai releva un aspect deloc imbucurator, acela al scaderii dramatice a calitatii vietii poporului roman prin cantonarea sa in sfera unei alimentatii de slaba calitate nutritionala. Studiind structura cosului zilnic alimentar descoperim ca in Uniunea Europeana, romanii sunt cei care cheltuie cei mai multi pe mancare, raportat la venituri. Conform unui studiu realizat de biroul european de statistica, Eurostat, Romania are cea mai mare pondere a alimentelor in cosul de consum din Uniunea Europeana, de 34,5%, fata de media europeana de 14 procente. Romanii au cumparat tot mai putine produse care nu sunt de stricta necesitate, iar marfurile ieftine s-au vandut cel mai bine. Cosul de consum al populatiei, dupa care se calculeaza inflatia, arata ca familiile au fost nevoite sa-si restranga drastic cheltuielile de zi cu zi.
Datele raportate de INS referitor la inflatia in septembrie 2011 au relevat si noua structura a cosului de consum, din care reiese, in primul rand, ca romanii cumpara cel mai mult marfuri de imediata necesitate. Iata cateva exemple: covrigii, fasolea, cartofii si alimentele de stricta necesitate s-au vandut mai bine si, in consecinta, au dobandit ponderi mai mari in cos, in timp ce fructele, carnea si pestele au ponderi mai mici, adica s-au vandut mai putin. Rezulta ca inflatia a fost trasa in jos de preturile fructelor si legumelor.
Mergand mai departe cu analiza descoperim ca principalul produs care a inregistrat in septembrie o scadere importanta de pret sunt cartofii (35%), devenind impreuna cu covrigii si fasolea principalele produse ale cosului zilnic de alimente, in detrimentul fructelor, pestelui si carnii. Iata cum, cartofii – campionii scaderii preturilor in septembrie – au contribuit decisiv la macrostabilizarea economiei romanesti. Poate ar fi de ras, daca ne gandim la sofisticalele politici monetare de scadere a inflatiei pe care le tot discuta oficialii guvernamentali, dar nu este de ras. Este de luat aminte si de inteles ca numai agricultura este singura noastra arma impotriva crizei si singura noastra sansa de a iesi din tunelul in care stam de vreo douazeci de ani.
Prof. Univ. Dr. Mircea Cosea
Tel.: 0726 200 609
E-mail: [email protected]
http://www.mirceacosea.eu
