afirma Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Care este conceptul general de „dezvoltare regionala” pe care il sustineti dvs?
Dezvoltarea regionala este un concept extrem de complex, dar de aceea extrem de provocator. Obiectivul principal pe care ni-l propunem este diminuarea dezechilibrelor regionale prin stimularea dezvoltarii echilibrate, recuperarea accelerata a intarzierilor in domeniul economic si social a zonelor mai putin dezvoltate, precum si preintampinarea producerii de noi dezechilibre. Pentru perioada de programare si implementare a Politicii de Coeziune a Uniunii Europene post-2013 preconizam, in functie si de discutiile si negocierile cu Comisia Europeana, ca fiecare regiune de dezvoltare sa elaboreze si sa implementeze propriul program operational regional, adaptat nevoilor si specificului regional. in principal, se va pune accentul pe dezvoltarea policentrica a Romaniei, cu recunoasterea importantei dimensiunii urbane in promovarea unei dezvoltari echilibrate a tarii. Contextul geografic urban al Romaniei, caracterizat printr-o structura policentrica echilibrata a oraselor mari, repartizate relativ uniform in regiuni, este propice si poate facilita dezvoltarea echilibrata a tarii.
Se preconizeaza initierea unor discutii privind regionalizarea Romaniei in viitor, cu precizarea ca o redesenare a regiunilor si/sau inzestrarea acestora cu atributii administrative sau politice nu poate avea loc decat in cadrul discutiilor privind revizuirea si modificarea Constitutiei si a cadrului legal existent.
Care sunt principalele proiectele guvernamentale prin care veti sprijini dezvoltarea regionala? Care sunt sursele de finantare ale proiectelor si care sunt sumele preconizate a fi investite in aceste proiecte?
Toate programele derulate de minister si finantate de la bugetul de stat contribuie nemijlocit la dezvoltarea Romaniei – in general – si la dezvoltarea regionala, in particular, pentru ca sunt destinate rezolvarii unor probleme identificate la nivel regional si local, prin autoritatile publice locale. Acestea, odata soluționate, creeaza premisele dezvoltarii ulterioare si atenuarii decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Putem mentiona aici programele de infrastructura, de reabilitare termica a blocurilor, de pietruire, reabilitare, modernizare si/sau asfaltare a drumurilor de interes local, de alimentare cu apa la sate, de constructie si reabilitare sali de sport, constructie bazine de inot si patinoare artificiale, care dispun de un bugete importante, in fiecare an.
Nu in ultimul rand, Ministerul deruleaza o serie de programe de dezvoltare a infrastructurii turistice, prin alocarea de sume de la bugetul de stat, in completarea contributiilor de la bugetele autoritatilor locale. Avem, astfel, sub-programele: Schi in Romania, Dezvoltarea infrastructurii turistice din zona montana inalta, Dezvoltarea echilibrata si integrata a statiunilor turistice balneoclimaterice si Dezvoltarea echilibrata si integrata a zonei turistice din Delta Dunarii si a statiunilor de pe litoralul Marii Negre, care dispun de un buget de 179.529 mii lei, in 2010.
Cum veti lega „dezvoltarea regionala” de „turism”?
Dezvoltarea regionala este legata de turism, la fel cum turismul este legat de dezvoltarea regionala. Turismul este un domeniu important, care isi poate aduce contributia la dezvoltarea regionala prin valorificarea potentialului specific fiecarei zone, care sa conduca la crearea de locuri de munca si la dinamizarea economiei regionale, in general. Nu intamplator, Programul Operational Regional, gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, are o axa intreaga dedicata turismului, axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. Proiectele eligibile sunt cele pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric; modernizarea infrastructurii turistice; imbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele naturale, care ar putea atrage turisti. Mentionez ca ne-am popus sa orientam investitiile guvernamentale, legate de utilitatile municipale, cu prioritate catre zonele cu potential turistic, pornind de la premisa ca aceste investitii vor genera venituri din turism si vor ajuta, astfel, la inflorirea comunitatilor locale vizate.
Care sunt principalele probleme cu care se confrunta activitatea turistica din Romania si care sunt cauzele identificate de dvs?
Ceea ce a lipsit in abordarea turismului a fost o gandire integrata si o planificare strategica. S-a tot vorbit despre relansarea turismului, dar de fapt nu s-a facut mai nimic si rezultatele se vad si acum. Am vrut sa atragem turisti pentru destinatiile noastre, dar nu ne-am intrebat ce i-ar face pe ei sa isi doreasca acest lucru sau ce ii retine sa vina si care dintre aceste lucruri se pot remedia, ce ar trebui sa primeasca in timpul sejurului, pentru a se intoarce acasa incantati si cu dorinta de a reveni.
Evident ca infrastructura, fie ca vorbim de cea de transport sau cea a unitatilor de cazare, reprezinta o problema in Romania. O alta problema este cea a calitatii serviciilor pe care cei din industria ospitalitatii o ofera. Profesionalismul in industria turistica tine si de formarea profesionala, de educatia continua, dar si de o anumita structura mentala, care a lipsit in ultimii ani. Aici, cel mai important rol il au asociatiile profesionale si investitorii din turism, noi putem sa verificam punctual calitatea serviciilor si sa luam masurile legale care se impun.
Ce masuri preconizati sa adoptati, in continuare, pentru revigorarea turismului?
Prioritatea noastra strategica este realizarea brand-ului turistic al Romaniei, proiect finantat prin Programul Operational Regional – domeniul major de interventie 5.3: „Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica”, din Fondul European de Dezvoltare Regionala. Brandul turistic al Romaniei va fi gata pana in luna mai si include elaborarea de studii pentru evaluarea imaginii tarii noastre pe pietele sursa de turism, determinarea avantajelor competitive ale Romaniei, comparativ cu alte destinatii, identificarea celei mai bune pozitionari a Romaniei ca destinatie turistica, conceptualizarea, crearea si proiectarea identitatii vizuale a brandului, liniile directoare pentru implementare si pentru strategia de comunicare. Vom continua investitiile in infrastructura de turism, dar si eforturile de adoptare a legii turismului, absolut necesara pentru a produce schimbarile benefice pe care ni le dorim.
Ati declarat ca veti promova mai multe tipuri de turism, in functie de specificitatea fiecarei regiuni din tara (turism general, turism ecumenic, balnear, turism de afaceri, turism rural, turism istoric…). Va rugam sa ne oferiti cateva detalii, despre fiecare concept in parte.
Pe baza studiilor calitative si cantitative facute in cadrul contractului pentru realizarea brandului turistic, vom avea la inceputul lunii mai cateva directii de promovare clare. Prin urmare, atunci vom avea o imagine imbogatita a acestor concepte turistice.
La momentul acesta, va pot spune ca turismul ecumenic presupune crearea unor circuite care sa includa biserici si manastiri-monument, dintre care as mentiona binecunoscutele biserici pictate din nordul Moldovei, care sunt incluse in patrimoniul UNESCO, bisericile fortificate din Transilvania, bisericile din lemn din Maramures.
in ceea ce priveste turismul balnear, se stie ca, din punct de vedere natural, suntem cel mai bine situati din Europa; trebuie sa recuperam, insa, la capitolul valorificare a acestor resurse naturale.
Agroturismul este un domeniu in care putem excela, pentru ca avem traditii bine pastrate in mediul rural.
Alte detalii despre avantajele competitive ale Romaniei comparativ cu alte state le veti afla la momentul lansarii brandului si nu vreau sa stric surprizele pregatite.
Au fost nenumarate reclamatii pana acum, cu privire la calitatea proasta a serviciilor turistice din Romania. Ce veti face pentru a schimba situatia?
Noi verificam respectarea legislatiei in domeniu si respectarea calitatii, prin intermediul Directiei de control si autorizare pentru turism, care s-a reorganizat in 2009 intr-o structura cu reprezentante teritoriale, pe euro-regiuni, ceea ce a permis intensificarea actiunilor de control din teritoriu. Pe langa unitatile de cazare bune si foarte bune, exista – din pacate – si unele care se mai abat de la respectarea reglementarilor. Cele din urma sunt sanctionate pana la urma de turisti, prin nerevenirea in aceste locatii. in plus, a fost infiintata o linie verde cu apelare gratuita si permanenta, la dispozitia turistilor, in vederea transmiterii nemultumirilor acestora cu care se confrunta in concedii, vacante sau calatorii, referitor la calitatea serviciilor de care au beneficiat sau nu – 0800 868 282.
Multe dintre fumusetile tarii nu sunt administrate corespunzator sau nu au cai corespunzatoare de acces, dar aceste aspecte nu tin numai de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Cum veti colabora cu celelalte ministere (Transporturi – pentru cai nationale de acces; Cultura – pentru monumentele istorice, de patrimoniu…), ce planuri comune veti adopta, pentru a scoate in evidenta frumusetile naturale si istorice si pentru a le transforma in “atractii turistice”?
Noi colaboram foarte bine cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, in ceea ce priveste protejarea patrimoniului si impartasim aceeasi viziune, cautand impreuna solutii de transparentizare a procesului si de profesionalizare a deciziei, in procesul de avizare a planurilor de urbanism. Chiar in acest moment, un grup de specialisti din cele doua ministere lucreaza un proiect pentru modificarea legislatiei in urbanism, in sensul stabilirii unor reguli clare si coerente in acest domeniu, reguli care sa stopeze dezvoltarea urbanistica haotica si – in acelasi timp – sa garanteze consevarea si valorificarea durabila a patrimoniului construit si natural.
Mai mult, sustin introducerea procedurii de consultare publica in circuitul de elaborare si avizare ce precede aprobarea unui plan de urbanism. Cred ca ar fi benefica initierea unui program prin care statul sa acorde proprietarilor cladirilor monumente istorice sau celor care fac parte din zone protejate de interes national o subventie la renovarea sau restaurarea acestor cladiri, pentru pastrarea caracterului zonei, dar trebuie gasite modalitatile corecte pentru a face acest lucru si mai ales sursa financiara.
Ar fi multe de facut si cred ca trebuie sa vedem ce putem face rapid si cu costuri reduse, pana se iau anumite decizii strategice, care nu tin neaparat de ministerul pe care il conduc.
Cum veti actiona pentru a realiza “pachete turistice” complete, adica, pe langa trasee si obiective turistice, calatorul sa gaseasca si elementele colaterale utile, de pilda, cele necesare pentru petrecerea timpului liber, in zonele respective (care necesita investitii suplimentare)?
Noi ne preocupam de aceste aspecte si – prin axa 5 a Programului Operational Regional: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, precum si prin programul de investitii in infrastructura turistica, finantat de la bugetul de stat – cofinantam exact acest gen de obiective: semnalizarea punctelor de atractie turistica, restaurarea obiectivelor de patrimoniu, pentru a fi incluse in circuitul turistic, realizarea de miniporturi de agrement, reabilitare si constructie partii de schii, refugii montane. Va pot spune ca, recent, am semnat la Iasi un contract important pentru acest domeniu, finantat prin POR, in valoare totala de de 11.058.878,45 euro. in cadrul proiectului Zona de agrement Ciric, se vor realiza amenajari exterioare: carosabile, alei pietonale, piste de biciclisti, mobilier urban, platforme de colectare deseuri; plaje si piscine cu vestiare, dusuri, toalete, spatii depozitare, spatii administrative, spatii prim ajutor, turn observatie; locuri de joaca pentru copii, terenuri de sport – minigolf, paintball, fotbal, tenis handbal, baschet, tenis de masa, debarcadere si pontoane, telescaun. Initiatorul proiectului este municipalitatea Iasi.
Cu aceeasi ocazie, am semnat un protocol privind initierea unui parteneriat pentru Bahlui, incheiat intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Ministerul Mediului si Padurilor si Consiliul Judetean Iasi. Acesta presupune amenajarea albiei raului Bahlui, in municipiul Iasi, care va fi finantata prin Programul Operational Sectorial Mediu. Odata realizata amenajarea albiei, venim noi cu finantare prin intermediul programului de investitii in infrastructura de turism, pentru a dezvolta infrastructura de agrement turistic in zona urbana a raului Bahlui, prin: realizarea de alei pietenoale si pentru biciclisti, banci si alte amenajari pentru agrement, iluminat public al zonei cu echipamente bazate pe energie din surse regenerabile, fantani arteziene si amenajari pentru asigurarea navigabilitatii ambarcatiunilor usoare de agrement sau sportive, in zona dintre Podul de Piatra si Podul Tudor Vladimirescu.
Ce rol vor avea investitiile private, in amenajarea si conservarea corespunzatoare a frumusetilor tarii, dar si pentru „dezvoltare regionala” si cum veti atrage investitorii de partea dvs?
Investitiile private au un rol major, asa cum este firesc intr-o economie libera, de piata. Noi, sectorul public, ne asumam rolul nostru complementar, de reglementare, de sustinere, de promovare a unor directii. Investitorii au posibilitatea sa depuna proiecte in cadrul Programului Operational Regional, axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.2, pentru a face efortul financiar mai usor.
insa, repet de cate ori am ocazia, nimeni nu poate cere statului sa fie investitorul majoritar in aproape nici un domeniu economic. in afara catorva zone strategice, nicaieri in lume statul nu-si asuma si rolul de investitor, si rolul de beneficiar, si rolul de control – in acelasi timp. Cred ca este nevoie de mai mult curaj din partea investitorilor; eu vreau sa le transmit ca merita sa investeasca in turismul din Romania. Au in mine cel mai deschis partener de dialog, dar trebuie sa vina deschisi si bine intentionati.
Daniel Negut
