Tinerii absolvenți, mai ales cei ai facultăților cu profil științific, nu au așteptat deschiderea pieței europene a forței de muncă pentru a părăsi Bulgaria și România în masă, o adevărată bătaie de cap pentru cele mai sărace două țări ale Uniunii Europene, scrie sâmbătă într-un comentariu AFP.
‘Două treimi din cercetătorii de la Institutul de matematică din Sofia au plecat în ultimii 15 ani. Odată cu ridicarea restricțiilor în Uniunea Europeană, le va fi și mai ușor’, afirmă Mihail Konstantinov, profesor de inginerie civilă, scrie Agerpres.
Și mai rău, ‘calitatea multora dintre studenți este deplorabilă, pentru că cei mai buni elevi pleacă la sfârșitul învățământului secundar’, continuă profesorul.
După șapte ani de la aderarea la UE, românii și bulgarii sunt, de acum înainte, liberi să lucreze în întreaga Europă. Cele nouă țări care își menținuseră restricțiile pentru Bulgaria și România au fost obligate să le ridice de la 1 ianuarie. Alte 17 state, între care Italia și Suedia, au făcut deja acest pas în urmă cu mai mulți ani.
Potrivit experților, această schimbare nu se va solda cu o creștere masivă a emigrației, din moment ce trei milioane de români și un milion de bulgari și-au părăsit deja țara de 20 de ani pentru a-și găsi un viitor mai bun, continuă agenția franceză de presă.
La Liceul de limbă franceză din Sofia, o instituție școlară cu renume din capitala bulgară, circa un elev din doi pleacă, după ce și-a susținut bacalaureatul, pentru a studia ‘în Franța, în Germania, în Anglia și în Olanda, pentru a rămâne acolo’, explică Ghergana Krasteva, directorul adjunct. Pentru acești tineri, studiile din universitățile bulgare nu le permit să fie ‘competitivi pentru angajatorii din companiile internaționale’.
Svilen Malșev /21 de ani/ a frecventat selectul liceu de matematică din Sofia. Devenit student la Universitatea Tehnică, el se visează inginer în industria automobilelor și urmează un program comun cu Universitatea din Karlsruhe /Germania/. Tânărul vrea să meargă în Germania pentru că ‘elevii din universitatea noastră care rămân în Bulgaria nu găsesc locuri de muncă potrivite pentru competențele lor’.
Sectorul sănătății publice, atât în Bulgaria, cât și în România, este cel care a avut cel mai mult de suferit de pe urma deschiderii treptate a pieței europene a forței de muncă, notează France Presse.
‘Din 1990, peste 21.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate’, susține Vasile Astărăstoae, șeful Colegiului Medicilor din România. Marea majoritate își exercită meseria în Marea Britanie (4.500), Franța (4.300) și Germania (2.000), iar printre medicii străini din Franța, ‘românii sunt cei mai numeroși, înaintea belgienilor’, potrivit acestuia.
Combinația dintre ieșirile la pensie și emigrație este explozivă: medicii sunt cu 30% mai puțini decât acum doi ani. ‘Unele spitale au doar un singur anestezist cu normă întreagă, fapt care le blochează sporadic activitatea’, susține doctorul Astărăstoae. Iar infirmierele, la mare căutare în Europa de Vest, sunt, la rândul lor, din ce în ce mai rare.
În Bulgaria vecină, continuă AFP, Mariana Kirilova, șefa uniunii de medici din regiunea Veliko-Tarnovo, conduce un serviciu de urgență. Ea are două specializări și 28 de ani de experiență. Cifrele pe care le dă aceasta spun totul: ‘Câștig 940 de leva (480 de euro) în Bulgaria, în timp ce un tânăr medic debutează în Germania cu 2.200 de euro’ pe lună.
Sectorul informatic, un punct forte tradițional în cele două țări, rămâne speranța acestora. Formarea tinerilor informaticieni români și bulgari este apreciată în străinătate, ceea ce a dus la instalarea multor companii de top în cele două țări, astfel încât ‘exodul de creiere’ este în scădere.
‘În urmă cu 15 ani, tinerii din România aveau un singur țel, Silicon Valley’, amintea la sfârșitul lui noiembrie ministrul român al comunicațiilor și societății informaționale, Dan Nica: ‘Astăzi, unii s-au întors și din ce în ce mai mulți nu mai pleacă’, își încheie comentariul agenția franceză de presă.