La nivelul U.E., Comisia Europeană a propus un nou instrument de redresare, pentru depăşirea crizei declanşate de pandemia de COVID-19, intitulat Next Generation EU, în cadrul revizuirii bugetului UE pe termen lung.

Potrivit estimărilor, produsul intern brut al UE (PIB) a scăzut cu aproximativ 15 % în cel de al doilea trimestru al anului 2020, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În total, se estimează că economia UE va scădea cu peste 7 % în 2020. Cu toate acestea, în scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val și al prelungirii măsurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scădere de 16 % din PIB în acest an.

 

În data de 27.05.2020, Comisia Europeană a lansat Comunicarea[1] ”Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație”.

Principalele elemente cuprinse în cadrul comunicării sunt următoarele:

 

– Se preconizează că economia își va relua creșterea în 2021, dar redresarea inițială va fi parțială, iar impactul crizei va fi resimțit acut atât de cetățeni, cât și de întreprinderi.

– Impactul economic al crizei va fi foarte diferit de la un sector economic la altul. Întreprinderile care furnizează servicii ce presupun contact fizic cu clienții sau în care locurile de muncă și de întâlnire cu clienții sunt aglomerate sunt cele mai afectate.

– Dacă este lăsată la latitudinea fiecărei țări, redresarea economică ar putea fi incompletă, inegală și inechitabilă

 

Acesta este motivul pentru care Comisia propune un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget de 750 de miliarde EUR integrat într-un buget UE pe termen lung puternic și modern. Cuantumurile din cadrul Next Generation EU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează[2]:

 

• Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde EUR din care împrumuturi 360 de miliarde EUR din care granturi 312,5 miliarde EUR
• REACT-EU: 47,5 miliarde euro;
• Orizont Europa: 5 miliarde euro;
• InvestEU: 5,6 miliarde euro;

• Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde EUR

• Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde EUR

• rescEU: 1,9 miliarde EUR

70 % din granturile acordate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență este angajat în anii 2021 și 2022. Restul de 30 % este pe deplin angajat până la sfârșitul anului 2023.

 

Principalele caracteristici ale Next Generation EU sunt:

1. Atragerea de fonduri

Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporară a plafonului resurselor proprii la 2 % din venitul național brut al UE. Comisia va putea astfel să își utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a împrumuta 750 de miliarde EUR de pe piețele financiare pentru instrumentul Next Generation EU.

     Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiți în trei piloni, 500 de miliarde EUR sub formă de granturi și 250 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre.

În plus față de instrumentul Next Generation EU, Comisia propune un buget UE revizuit, în valoare de aproximativ 1 100 de miliarde EUR în perioada 2021-2027.

 

B. Investirea fondurilor

1.   Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investiții și reforme menite să  contribuie la soluționarea crizei:

1. a) Un nou Instrument de redresare și reziliență cu un buget de 560 de miliarde EUR – distribuit sub formă de granturi și împrumuturi. Statele membre vot fi astfel sprijinite să pună în aplicare investițiile și reformele care sunt esențiale pentru o redresare durabilă.
2. b) O nouă inițiativă, REACT-UE, cu un buget de 55 de miliarde EUR, le va oferi statelor membre un sprijin suplimentar pentru politica de coeziune.
3. c) Pentru a sprijini tranziția către o economie verde, Comisia propune acordarea de finanțare suplimentară pentru Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

Bugetul pentru primul pilon :

– Granturi 402 mld euro

-Imprumuturi 250 mld. euro

 

2. Al doilea pilon se referă la relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private

1. a) Un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent întreprinderilor sănătoase.
2. b) Modernizarea InvestEU, programul de investiții emblematic al UE, mărindu-i capacitatea de peste două ori.
3. c) În cadrul InvestEU va fi creat Instrumentul de investiții strategice. Acesta va fi în măsură să deblocheze investiții în valoare de 150 de miliarde EUR datorită sumei de 15 miliarde EUR alocate de instrumentul Next Generation EU.

Buget pentru al doilea pilon:

– provizionare pentru garanții: 56,3 mld. Euro

 

3. Al treilea pilon se referă la învățămintele trase în urma crizei

Comisia propune crearea unui nou program de sine stătător „EU4Health”, cu un buget de 9,4 miliarde EUR. Aceasta va investi în prevenirea, pregătirea pentru situații de criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, precum și în îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate

Bugetul pentru al treilea pilon:

– granturi: 38,7 mld. Euro din care 10,5 provizionare pentru garanții.

 

România va obtine granturi[3] în valoare de 9,52 mld. Euro în perioda 2021-2022 şi 4,27 mld. euro în 2023, la valoarea preţurilor din 2018, restul până la suma de 33,5 de mld. euro fiind sub forma de imprumuturi.

 

 

 

 

 

II. MECANISMUL DE ACCESARE ÎN CADRUL NEXT GENERATION EU

Statele membre vor prezenta Comisiei planuri de recuperare și reziliență. Pot face acest lucru în fiecare an până cel târziu în 2022 până la 30 aprilie a fiecărui an, dar ar putea să prezinte deja un prim proiect împreună cu proiectul lor de buget național în octombrie. Pentru a oferi sprijin cât mai repede posibil, statele membre vor fi încurajate să își prezinte primul plan deja în acest an.

     Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente. Planurile trebuie să abordeze în mod eficient provocările relevante identificate în semestrul european, indiferent dacă acestea contribuie la consolidarea potențialului de creștere și a rezilienței statului membru și la consolidarea coeziunii și trebuie să conțină măsuri care contribuie în mod semnificativ la abordarea în mare măsură a tranzițiilor ecologice și digitale. Măsurile sprijinite ar trebui să evite impactul negativ asupra climei și a mediului.

    

     Cu condiția ca criteriile de evaluare să fie îndeplinite în mod satisfăcător, Comisia va adopta o decizie care stabilește contribuția financiară de care va beneficia statul membru (subvenție și, dacă este solicitat, împrumut), precum și etapele și obiectivele.

     Pentru a informa pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de recuperare și reziliență ale statelor membre, Consiliul va avea, de asemenea, posibilitatea de a discuta, în contextul semestrului european, starea de recuperare, reziliență și capacitatea de ajustare din Uniune, pe baza documentelor disponibile ale Comisiei Europene.

 

IiI. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND IMPLEMNTAREA NGEU

 

CNIPMMR susține necesitatea adoptării de măsuri pentru realizarea de programe care să acceseze în special granturile din cadrul Next Generation EU.

     Având în vedere că mediul de afaceri din România înregistrează o deteriorare din cauza pandemie de COVID-19, implicarea reprezentanţilor mediului de afaceri este esenţială în procesul de consultare publică, în elaborarea şi implementarea proiectelor.

     În prezent nu există o dezbatere publică pe proiectle care pot fi depuse de România în cadrul instrumentului Next Generation EU.

 

     CNIPMMR atrage atenţia că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja inițiativele antreprenoriale ale IMM-urilor şi astfel, cum s-a susţiut în mod constant,  să fie stabilită ca prioritate aspectele calitative ale investițiilor (deoarece, cum evidențiază Raportul de țară din 2018 „calitatea investițiilor publice este marcată în continuare de deficiențe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităților și de dificultăți în ceea ce privește absorbția fondurilor UE, iar investițiile private sunt afectate de persistența incertitudinii juridice și a birocrației”).

 

     CNIPMMR susţine lansarea unor proiecte ample de investiții în EDUCAȚIE ÎN ECONOMIA DIGITALĂ şi INSTRUMENTE SUPORT PENTRU ECONOMIA DIGITALĂ care să fie cuprinse în programul ROMANIA TECH NATION:

1. Şcoala

Dezvoltarea începând cu ciclul primar şi gimnazial a competenţelor digitale şi revizuirea curriculei şcolare la aceste niveluri. Economia digitală presupune o forţă de muncă calificată şi/sau dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale  pentru a face business în era digitală.

 

2. Smart jobs

     Formare profesională în economia digitală – pregătirea şi calificarea angajaţilor pentru adaptarea la noile cerinţe ale companiilor care trec în domeniul digital.

 

3. Afaceri în economia digitală
   1. Digital business

• Programe de training pentru a începe, creşte şi dezvolta o companie în domeniul digital

 

1. Digital transformation

• Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală
• Simplificarea procedurilor administrative și generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru întreprinderi.

 

 

În acest sens CNIPMMR propune înfiinţarea unui task force, format din membri ai asociaţiilor mediului de afaceri, cadre univerisitare, pentru programarea şi implementarea proiectelor finanţate în cadrul Next Generation EU. 

 

 

[1] COM(2020) 456 final – COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație

[2] Concluziile Consiliului european EUCO 10/20, 21 iulie 2020

[3] https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/recovery-plan-europe/pillars-next-generation-eu_ro