Premierul va putea propune remanierea unor ministri doar dupa consultarea presedintelui, potrivit proiectului noii Constitutii
Prim-ministrul va avea dreptul sa propuna modificarea componentei Guvernului, prin revocarea si numirea unor ministri, numai dupa ce il va consulta pe seful statului, potrivit proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei, adoptat, miercuri, de Guvern.
Proiectul introduce la capitolul privind numirea Guvernului din actualul text constitutional o noua prevedere, potrivit careia „propunerea primului-ministru de revocare si numire a unor membri ai Guvernului nu se poate face decat dupa o consultare prealabila a presedintelui”.
In actuala forma, Constitutia prevede doar ca, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, presedintele revoca si numeste, la propunerea prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.
Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, presedintele isi poate exercita aceasta atributie numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea prim-ministrului.
Presedintele Traian Basescu a primit, miercuri, de la Guvern, propunerea de initiere a revizuirii Constitutiei, pe care a trimis-o, „in calitate de initiator al revizuirii” Legii fundamentale, spre avizare Consiliului Legislativ, urmand sa o inainteze Parlamentului, informeaza Presedintia.
Constitutia modificata prevede si adoptarea legii de aderare la Tratatul NATO aprobata deja din 2004
Proiectul de modificare a Constitutiei prevede ca Parlamentul unicameral aproba, cu votul a doua treimi din membri, legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, desi Romania a aderat oficial la NATO, legea respectiva fiind adoptata din martie 2004.
Articolul 149 din actuala Constitutie, adoptata in 2003, inainte de aderarea la NATO, prevede ca „aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor”.
In conditiile introducerii Parlamentului unicameral, proiectul de modificare a Constitutiei inlocuieste in actuala lege fundamentala formulele „Camera Deputatilor si Senatul” sau „cele doua Camere”, cu „Camera Reprezentantilor” sau „Parlament”.
Astfel, documentul prevede ca „aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata de Parlament cu majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai”, desi legea pentru aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord a fost adoptata in 26 februarie 2004 de cele doua Camere, a fost promulgata la 1 martie 2004 si publicata in Monitorul Oficial 185/2004 la 3 martie 2004.
Romania a devenit, la 29 martie 2004, membru cu drepturi depline al Aliantei Nord Atlantice (NATO). Romania si-a depus oficial candidatura la NATO in 1993 si un an mai tarziu, a fost primul stat care a raspuns invitatiei lansate de Alianta de a participa la Parteneriatul pentru Pace.
La 29 martie 2004, Romania a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Aliantei Nord-Atlantice.
Proiectul Constitutiei: Mandatul membrilor CSM, micsorat de la sase la patru ani
Mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii va fi redus de la sase ani, cat este in prezent, la doar patru, daca proiectul de modificare a Constitutiei transmis Presedintiei miercuri de Cabinet va fi adoptat.
Guvernul propune ca CSM sa ramana cu un numar de membri egal cu cel actual, respectiv 19. Componenta insa va fi modificata, doar zece dintre membri si nu 14, ca in prezent, urmand a fi alesi de adunarile generale ale magistratilor. Alti sase membri CSM vor reprezenta societatea civila, acestora alaturandu-li-se ministrul Justitiei, presedintele instantei supreme si procurorul general al Romaniei pana la numarul total de 19.
Actuala Constitutie prevede acelasi numar de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, insa in prezent numarul celor alesi de adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat este de 14, reprezentantii societatii civile fiind doar doi.
In prezent, potrivit Legii 317/2004, structura Consiliului Superior al Magistraturii este formata din noua judecatori, dintre care doi de la instanta suprema, trei de la curtile de apel si cate doi de la tribunale si judecatorii, precum si cinci procurori, cate unul de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe langa curtile de apel, doi de la parchetele tribunalelor si unul de la parchetele de pe langa judecatorii.
In propunerea Guvernului, CSM va avea o sectie pentru judecatori egala ca numar de membri cu cea pentru procurori, ambele avand cate cinci reprezentanti.
Proiectul Constitutiei: Trei dintre membrii CSM, numiti de presedinte, dintre reprezentantii ONG
Numarul membrilor CSM care vor reprezenta societatea civila va creste de la doi la sase, trei dintre acestia urmand sa fie numiti de Parlament, ca si pana acum, iar alti trei de Presedintie, daca proiectul de modificare a Constitutiei transmis Presedintiei miercuri de Guvern va fi adoptat.Cum proiectul transmis de Cabinet Presedintiei mentine numarul membrilor CSM la 19, ponderea reprezentantilor societatii civile in forul de conducere al sistemului judiciar va creste in detrimentul participarii celor din sistem, numarul judecatorilor si procurorilor alesi de adunarile generale urmand sa scada de la 14, cat este in prezent, la zece.
Dintre cei sase reprezentanti ai ONG-urilor in CSM, trei ar urma sa fie numiti de Parlament, procedura valabila si in prezent in cazul celor doi reprezentanti ai societatii civile, insa restul de trei vor fi desemnati de seful statului.
Reprezentantii societatii civile in CSM trebuie sa fie „specialisti in domeniul dreptului” si sa „se bucure de inalta reputatie profesionala si morala”.
Celor sase reprezentanti ai societatii civile in CSM si celor zece alesi ai adunarilor generale ale magistratilor li se vor alatura ministrul Justitiei, presedintele instantei supreme si procurorul general, care raman membri de drept ai CSM.
In plus, in prezent, potrivit Legii 317/2004, structura Consiliului Superior al Magistraturii este formata din noua judecatori, dintre care doi de la instanta suprema, trei de la curtile de apel si cate doi de la tribunale si judecatorii, precum si cinci procurori, cate unul de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si parchetele de pe langa curtile de apel, doi de la parchetele tribunalelor si unul de la parchetele de pe langa judecatorii.
In propunerea Guvernului, CSM va avea o sectie pentru judecatori egala ca numar de membri cu cea pentru procurori, ambele avand cate cinci reprezentanti.
Mandatul tuturor membrilor CSM va fi si el redus, de la sase ani, cat este in prezent, la patru ani. Mandatul de presedinte al CSM va ramane de un an, cu aceeasi interdictie de a fi prelungit sau innoit.
Proiectul Constitutiei: In conditiile Parlamentului unicameral, numarul minim de semnaturi pentru sesizarea CC este de 40
Numarul minim de parlamentari necesar pentru sesizarea Curtii Constitutionale in conditiile Parlamentului unicameral este de 40, in formula actuala fiind nevoie de minimum 50 de deputati sau 25 de senatori. Potrivit proiectului de modificare a Constitutiei, articolul 146 din Legea Fundamentala privind atributiile Curtii Constitutionale, este modificat in ceea ce priveste numarul minim al parlamentarilor care pot sesiza Curtea. De asemenea, sunt operate modificarile necesare avand in vedere ca Senatul si Camera Deputatilor vor fi inlocuite de Camera reprezentantilor.
Articolul 146 in forma actuala prevede ca CC „(a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori; e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.
In proiectul de modificare, acestea devin : „(a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a Presedintelui Camerei reprezentantilor, a Guvernului, a inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 40 de parlamentari, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei; b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea presedintelui Camerei reprezentantilor sau a unui numar de cel putin 40 de parlamentari; c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea presedintelui Camerei reprezentantilor, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 40 de parlamentari; e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a presedintelui Camerei reprezentantilor, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”.
La mai multe articole au fost operate modificari impuse de introducerea Parlamentului unicameral din acelasi motiv fiind abrogate articolul 65 privind sedintele camerelor si articolul 75 privind sesizarea camerelor.
O modificare minora a fost facuta in articolul 72 din Constitutie, alineatul 2 conform caruia: „Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
In formula propusa, deputatii si senatorii sunt inlocuiti cu formula „parlamentarii” iar in fraza „nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor”, „fara” este inlocuit cu „decat dupa” si in loc de camere apare Camera Reprezentantilor.
Proiectul Constitutiei: Alegeri prezidentiale in 45 de zile de la vacantarea functiei de presedinte
Proiectul de modificare a Constitutiei prevede obligativitatea organizarii de catre Guvern a alegerilor prezindentiale in maximum 45 de zile de la data vacantarii postului de sef al statului, in actuala Constitutie, termenul fiind de trei luni.Se mentine alineatul 1 al articolului 97, care prevede ca :”Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces”.
Alineatul 2, potrivit caruia „in termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte” este modificat fiind introdus termenul de 45 de zile, fiind totodata inlocuita formularea „alegeri pentru un nou presedinte” cu „alegeri pentru functia de presedinte”.
Proiectul Constitutiei: Alegeri prezidentiale in 45 de zile de la vacantarea functiei de presedinte
Proiectul de modificare a Constitutiei prevede obligativitatea organizarii de catre Guvern a alegerilor prezindentiale in maximum 45 de zile de la data vacantarii postului de sef al statului, in actuala Constitutie, termenul fiind de trei luni.
Se mentine alineatul 1 al articolului 97, care prevede ca :”Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces”.
Alineatul 2, potrivit caruia „in termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte” este modificat fiind introdus termenul de 45 de zile, fiind totodata inlocuita formularea „alegeri pentru un nou presedinte” cu „alegeri pentru functia de presedinte”.
Proiectul Constitutiei: Presedintele poate decide organizarea referendumului daca Parlamentul nu se pronunta in 30 de zile
Proiectul de modificare a Constitutiei prevede ca presedintele poate stabili temele care se supun referendumului si data acestuia si poate decide convocarea in cazul in care Parlamentul nu a emis o hotarare in termen de 30 de zile de la solicitarea sefului statului. Proiectul modifica astfel articolul 90 din Constitutie privind referendumul, care in forma actuala prevede ca : „Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national”.
In proiectul de modificare, acestuia i se adauga alte trei alineate.
Unul dintre acestea prevede ca „problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de Presedintele Romaniei prin decret”. Aceasta prevedere este continuta in prezent in legea privind organizarea si desfasurarea referendumului.
Un alt alineat adaugat mentioneaza: „Punctul de vedere al Parlamentului asupra initierii refderendumului de catre Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat printr-o hotarare adoptata de Parlament cu votul majoritatii membrilor prezenti, in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solicitarea Presedintelui”.
O prevedere similara din legea referendumului conform careia „Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor” a fost declarata neconstitutionala.
Un alt alineat mentioneaza ca dupa expirarea termenului de 30 de zile „Presedintele Romaniei emite decretul privind organizarea referendumului, procedura constitutionala de consultare a Parlamentului considerandu-se indeplinita”.
Proiectul Constitutiei: Adjunctii Avocatului Poporului, alesi de Parlament, nu pot intra in partide
Adjunctii Avocatului Poporului vor fi si ei numiti de Parlament si, la fel ca si celui care ocupa functia de Ombudsman, li se va interzice prin Constitutie sa faca parte din partide politice, daca proiectul de modificare a Constitutiei transmis Presedintiei miercuri de Cabinet va fi adoptat.
Conform documentului, publicat pe site-ul Administratiei Prezidentiale, institutia Avocatului Poporului nu va suferi schimbari de substanta, singurele modificari fiind acelea ca si asupra adjunctilor celui care conduce institutia se va extinde, prin Constitutie, interdictia de a fi membri ai vreunui partid politic.
Pana acum, interdictia de a avea apartenenta politica le era impusa adjunctilor Avocatului Poporului prin regulamentul de functionare a institutiei.
In plus, adjunctii Avocatului Poporului vor fi si ei numiti de Parlament, pe un mandat similar, cu o durata de cinci ani.
Modul in care adjunctii Avocatului Poporului sunt numiti in prezent nu reiese clar din regulamentul de functionare a institutiei, valabil din 2002. Documentul prevede totusi ca Avocatul Poporului „aproba statul de functii si fisa postului pentru personalul din institutie” si „aproba organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor din cadrul institutiei”.
Pentru a fi numit in functia de adjunct al Avocatului Poporului, un candidat trebuie, in prezent, sa fie absolvent, cu diploma de licenta, al unei facultati de stiinte juridice, administrative, politice sau economice, sa aiba o vechime de cel putin zece ani „in specialitatea studiilor absolvite (judecator, procuror, avocat, notar, consilier juridic, economist, politist sau alte functii asimilate)”, sa aiba un document care sa ateste ca stie o limba straina „de larga circulatie”, sa aiba „capacitate deplina de exercitiu”, o „buna reputatie morala”, sa nu aiba antecedente penale, sa nu aiba „apartenenta politica si sa aiba o „stare de sanatate corespunzatoare functiei pentru care candideaza”.
Avocatul Poporului este, in prezent, profesorul universitar Ioan Muraru, aflat la al doilea mandat de cinci ani, care va expira in 2011.
Adjunctii acestuia sunt Erzsébet Rucz, pentru probleme de drepturile omului, egalitate de sanse intre femei si barbati, culte religioase si minoritati nationale, Mihail Profir Stelian Gondos, pe probleme de drepturi ale copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor si persoanelor cu handicap, Alexandru Balanescu, pentru probleme de Armata, Justitie, Politie si Penitenciare si Ionel Oprea, pentru probleme de proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe.
Proiectul Constitutiei: Raspunderea penala a ministrilor se stabileste prin lege organica
Proiectul de modificare a Constitutiei prevede la articolul 109 ca raspunderea penala a membrilor Guvernului se stabileste prin lege organica fiind eliminate alineatele privind solicitarea urmaririi penale a ministrilor si legea raspunderii ministeriale.
In forma actuala, articolul 109 privind raspunderea membrilor Guvernului, prevede, la alineatele 2 si 3: „numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie. (3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala”.
In proiectul de modificare a Constitutiei, cele doua alineate sunt eliminate, fiind inlocuite cu formularea : „raspunderea penala a membrilor Guvernului se stabileste prin lege organica”.
Presedintele Traian Basescu a primit, miercuri, de la Guvern, propunerea de initiere a revizuirii Constitutiei, pe care a trimis-o, „in calitate de initiator al revizuirii” Legii fundamentale, spre avizare Consiliului Legislativ, urmand sa o inainteze Parlamentului, a informat Presedintia.
„Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a primit miercuri, 21 aprilie a.c., propunerea Guvernului de initiere a revizuirii Constitutiei, insotita de Proiectul de lege si expunerea de motive. Tot astazi, presedintele Romaniei, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, in calitate de initiator al revizuirii Constitutiei, a transmis spre avizare Consiliului Legislativ textul proiectului de lege privind modificarea Constitutiei Romaniei, urmand ca dupa primirea avizului sa inainteze Parlamentului proiectul de revizuire si avizul Consiliului Legislativ”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei remis, miercuri, agentiei MEDIAFAX.
Miercuri, Guvernul a decis sa promoveze un proiect de lege pentru revizuirea Constitutiei, pe care il va inainta presedintelui Romaniei, cu propunerea de constituire a unui Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari, a anuntat premierul Emil Boc.
Guvernul a decis sa impuna Parlamentului un termen maxim, de cel mult zece zile , in care trebuie sa aprobe sau sa respinga lista Cabinetului propus si programul de guvernare, termen peste care se considera ca acest candidat este respins, iar seful statului nominalizeaza un alt prim-ministru.
De asemenea, procedura parlamentara de suspendare a presedintelui va inceta in cazul in care avizul Curtii Constitutionale releva ca seful statului nu a incalcat Constitutia, iar Parlamentul poate fi dizolvat daca respinge doua solicitari de investitura intr-un interval de 45 zile , nu de 60 zile ca in prezent.
Parlamentul a adoptat, marti, proiectul de hotarare privind infiintarea Comisiei comune de revizuire a Constitutiei.
Proiectul Constitutiei mentioneaza explicit ca presedintele interimar nu poate desemna premierul
Proiectul de modificare a Constitutiei adauga explicit in Legea fundamentala interdictia pentru presedintele interimar de a desemna premierul si de a numi Guvernul.La articolul 98, privitor la asigurarea interimatului in cazul in care functia de presedinte devine vacanta sau daca presedintele este suspendat din functie sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe langa prevederile deja existente, este adaugata una potrivit careia presedintele interimar nu poate desemna premierul si numi Guvernul.
„Atributile prevazute la articolele 85, alineatul 1, 88-90 si 103 din Constitutie, nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale”, se arata in proiect, care mentioneaza, totodata, ca interimatul se asigura de catre presedintele Camerei Reprezentantilor.
In forma actuala, alineatul 2 al articolului 98, mentioneaza doar articolele 88-90, care interzice presedintelui interimar sa adreseze mesaje Parlamentului, sa dizolve Parlamentul, sa organizeze Referendum.
Articolul 85, alineat 1, prevede ca presedintele desemneza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul, iar articolul 103, se refera tot la desemnarea premierului.
In primavara anului 2007, cand presedintele Basescu a fost suspendat din functie, iar interimatul a fost asigurat de catre social-democratul Nicolae Vacaroiu, presedinte al Senatului, au aparut speculatii referitoare la existenta unei strategii a PSD prin care sa se ajunga la numirea unui nou premier in urma unei motiuni de cenzura.
Presedintele a primit de la Guvern propunerea de initiere a revizuirii Constitutiei
Presedintele Traian Basescu a primit, miercuri, de la Guvern, propunerea de initiere a revizuirii Constitutiei, pe care a trimis-o, „in calitate de initiator al revizuirii” Legii fundamentale, spre avizare Consiliului Legislativ, urmand sa o inainteze Parlamentului, informeaza Presedintia.”Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a primit miercuri, 21 aprilie a.c., propunerea Guvernului de initiere a revizuirii Constitutiei, insotita de Proiectul de lege si expunerea de motive. Tot astazi, presedintele Romaniei, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie, in calitate de initiator al revizuirii Constitutiei, a transmis spre avizare Consiliului Legislativ textul proiectului de lege privind modificarea Constitutiei Romaniei, urmand ca dupa primirea avizului sa inainteze Parlamentului proiectul de revizuire si avizul Consiliului Legislativ”, se arata intr-un comunicat al Presedintiei.
Miercuri, Guvernul a decis sa promoveze un proiect de lege pentru revizuirea Constitutiei, pe care il va inainta presedintelui Romaniei, cu propunerea de constituire a unui Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari, a anuntat premierul Emil Boc.
Guvernul a decis sa impuna Parlamentului un termen maxim, de cel mult zece zile, in care trebuie sa aprobe sau sa respinga lista Cabinetului propus si programul de guvernare, termen peste care se considera ca acest candidat este respins, iar seful statului nominalizeaza un alt prim-ministru.
De asemenea, procedura parlamentara de suspendare a presedintelui va inceta in cazul in care avizul Curtii Constitutionale releva ca seful statului nu a incalcat Constitutia, iar Parlamentul poate fi dizolvat daca respinge doua solicitari de investitura intr-un interval de 45 zile, nu de 60 zile ca in prezent.
Parlamentul a adoptat, marti, proiectul de hotarare privind infiintarea Comisiei comune de revizuire a Constitutiei.
Constitutia prevede, la alineatul 1 al articolului 150, ca „revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot”.
Seful statului declara, pe 13 aprilie, la B1Tv, ca a rugat liderii partidelor parlamentare, la consultarile recente, sa inceapa aplicarea rezultatului Referendumului din 2009, mentionand insa ca nu este singurul mod de modificare a Constitutiei, existand si varianta „executiva”, pe care el o va folosi.
Basescu a tinut sa spuna ca a cerut liderilor partidelor si formatiunilor parlamentare sa constituie comisiile pentru modificarea Constitutiei cel putin in legatura cu unicameralismul votat la referendumul validat in 2009.
El a spus ca reducerea numarului de parlamentari se poate face si prin lege.
Basescu a spus ca este convins ca votul de la referendum se va transpune in practica.
Seful statului a tinut sa avertizeze in legatura cu consecintele ignorarii de catre partide a votului de la referendum, mentionand ca initiativa parlamentara nu e singura cale de modificare a Constitutiei.
„Voi utiliza varianta executiva, in care Guvernul imi propune revizuirea, iar eu o trimit Parlamentului dupa ce mi-o insusesc”, a spus Basescu.
De asemenea, el a mentionat ca a cerut, saptamana trecuta, celor doua Camere ale Parlamentului, urgentarea adoptarii celor doua Coduri juridice de proceduri. (Sursa: Mediafax, material redactat de Raluca Iosifidis)
