Noua lege de salarizare, supusa dezbaterii publice de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, creeaza un conflict intre puterile statului deoarece instituie o salarizare diferita a functiilor cu importanta egala in stat, sustine Asociatia Magistratilor din Romania (AMR).
Desi s-a elaborat o lege-cadru de salarizare a personalului bugetar, lege care a stabilit criterii, baze de calcul etc., (nedefinite ele insele la epoca elaborarii lor), proiectul de lege aflat in discutie, care ar avea menirea sa se incadreze in consolidarea Legii-cadru 330/2009, in realitate restructureaza complet legea in vigoare, creandu-se in fapt o noua lege de salarizare.
„Practic, noul proiect de lege trebuia sa instituie un sistem de salarizare a personalului bugetar, reformat si simplificat, prin preluarea principiilor deja stabilite si asumate, dar care, in realitate, ca efect al noului proiect, sunt complet modificate”, se arata in documentul cu observatii, transmis de AMR.
Magistratii contesta si eliminarea din lege a prevederilor referitoare la sporuri, adaosuri salariale, indemnizatii cu caracter general sau special, precum si a altor drepturi de natura salariala, recunoscute sau stabilite prin hotarari judecatoresti, prin acte de negociere colectiva sau prin alte modalitati.
„Eliminarea acestei prevederi inseamna incalcarea flagranta a unui principiu recunoscut in lege, acela al dreptului castigat, lipsind astfel de eficienta juridica hotarari judecatoresti care au recunoscut sporuri, adaosuri, majorari etc., consecinta fiind expunerea destinatarului hotararilor la imposibilitatea de a valorifica un drept deja recunoscut de legea veche, lege de care nu se mai tine cont”, mai arata AMR.
O alta observatie a magistratilor se refera la faptul ca noul text de lege lasa majorarile salariale dincolo de inflatie si de scaderea puterii de cumparare, raportandu-se exclusiv la obiectivele si limitele din strategia fiscal-bugetara.
Ei atrag insa atentia ca indicatorii macroeconomici sunt elemente aleatorii si fluctuante si, in lipsa unei prevederi concrete, nu exista nici un element in masura sa garanteze ca, in viitor, drepturile salariale ale personalului din sistemul bugetar nu vor fi in puterea de decizie discretionara a executivului ori expuse exlusiv performantei acestuia in urma.
Magistratii mai arata ca noul proiect de lege creeaza o egalizare nepermisa a functiunilor personalului bugetar in materie salariala, prin inlaturarea criteriilor de evaluare a competentelor individuale, aducand practic toti bugetarii sub auspiciile unui regim nediferentiat.
„Proiectul inlatura de la aplicare criterii de bun simt de incadrare si salarizare a functiilor statuate prin legea-cadru, cum ar fi: importanta sociala a muncii, complexitatea activitatii desfasurate si, nu in ultimul rand semnificatia sociala a activitatilor efectuate. Aceste criterii ar fi avut aptitudinea de a conduce la o diferentiere corespunzatoare a functiilor in raport de specificul activitatii efectuate”, se mai arata in document.
In opinia lor, noile criterii nu sunt definite in niciun mod pentru a pemite un control asupra lor in procesul de realizare a ierarhiilor.
„Este greu de imaginat cum unele dintre acestea, cum ar fi influenta, coordonare si supervizare, contacte si comunicare, creativitatea, diversitatea activitatilor, ar putea fi aplicate sistemului judiciar. Cum poate fi inclus in indemnizatia lunara de incadrare criteriul privitor la influenta si mai ales coordonare si supervizare, criterii care sunt flagrant incompatibile cu statutul magistratului?”, se intreaba initiatorii documentului cu propuneri de modificare a proiectului de lege.
In acest context, magistratii propun stabilirea de criterii care sa reflecte specificul fiecarei activitati cu relevarea elementelor de importanta si complexitate.
AMR respinge si prevederile din lege prin care este conditionata promovarea si avansarea in gradatii de existenta sau inexistenta sumelor cu aceasta destinatie in bugetul propriu, atragand atentia ca aplicarea acestor prevederi ar duce la o diminuare si mai mare a numarului de magistrati.
„Acest nou alineat aduce o grava atingere sistemului de organizare al instantelor si parchetelor expunand sistemul judiciar la lipsa cronica de magistrati fara a se putea completa golurile din schema de personal (posturi blocate, pensionari masive). Daca acest text s-ar aplica, numarul mic de magistrati va deveni si mai mic, iar cei existenti nu vor putea fi promovati in functii de executie ca urmare a neacordarii gradatiilor corespunzatoare transelor de vechime in munca dependente de fonduri”, se mai arata in propunerile de modificare formulate de AMR.
Noul proiect introduce repartizarea personalului bugetar pe clase de salarizare si gradatii, notiunea de clasa de salarizare nefiind definita.
Astfel, desi exista trei puteri in stat (egale conform articolului 1, alineatul 4 din Constitutie), clasele de salarizare a functiilor asemanatoare ca importanta si loc in societate din cadrul acestor puteri, difera in mod esential, fiind o egalitate sensibila doar la nivelul presedintilor, sustin magistratii.
„Un lucru este cert. Aceasta noua lege de salarizare creeaza un conflict intre puterile statului, intrucat instituie o salarizare diferita a functiilor cu importanta egala in stat, criteriu de altfel abandonat in noua lege. Toata filozofia Legii 330/2009 este anulata, noul proiect schimband radical constructia si principiile asumate, consacrate deja, abdicand astfel de la rolul sau de lege de implementare”, precizeaza AMR.
Proiectul de Lege – cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a fost in dezbatere publica, pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, in perioada 24 august – 3 septembrie.
Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu ministrul Finantelor, Gheorghe Ialomitianu, si cu cel al Muncii, Ioan Botis, diferitele variante ale noii legi a salarizarii in sistemul bugetar, conform simularilor efectuate pornind de la niveluri diferite ale salariului minim pe economie. (Mediafax)
