Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, va pastra controlul asupra companiei dupa listarea din acest an, strategie care ar putea reduce valoarea de piata pe termen scurt, dupa cea mai mare oferta publica initiala (IPO) derulata vreodata in industria IT.
Facebook a depus miercuri, la New York, prospectul preliminar pentru listarea companiei la bursa, operatiune prin care tinteste o finantare de 5 miliarde de dolari si ar putea atrage, potrivit estimarilor analistilor, pana la 10 miliarde de dolari.
Mark Zuckerberg, care a lansat Facebook din campusul Universitatii Harvard inainte de a renunta la facultate pentru a-si dezvolta proiectul, va controla de facto 56,9% din drepturile de vot in actionariatul companiei, a carei valoare de piata dupa listare este estimata la pana la 100 miliarde de dolari.Cu 845 milioane de utilizatori activi si plasata printre liderii publicitatii online, Facebook este una dintre cele mai asteptate oferte publice initiale din industria internetului in ultimii ani, entuziasmul propagat de eveniment printre investitori rivalizand atmosfera din perioada freneziei „dotcom” de la inceputul anilor 2000.
Valoarea estimata de 100 miliarde de dolari depaseste capitalizarea unor nume consacrate din industria IT, precum gigantul Hewlett Packard, si subliniaza cresterea exploziva a fenomenului retelelor sociale ca forma de comunicare, divertisment si advertising.
Dupa listare, Zuckerberg (27 de ani) va controla in nume propriu 28% din actiunile Facebook, participatie care, la valoarea de piata maxima estimata de analisti, l-ar plasa pe locul al patrulea in randul celor mai bogati americani, cu o avere de cel putin 28 miliarde de dolari, transmite Reuters.
Din start, participatia fondatorului Facebook scuteste compania, conform legislatiei SUA, de numirea unei majoritati independente in Consiliul de Administratie si de formarea unor comitete si comisii responsabile de supravegherea salariilor si a altor chestiuni interne.
Zuckerberg va controla toate chestiunile transmise actionarilor spre vot, precum si managementul si strategia companiei in general, se arata in prospectul depus de Facebook la bursa de la New York.
in plus, Zuckerberg a incheiat acorduri cu mai multi investitori Facebook prin care a preluat drepturile de vot aferente actiunilor acestora in aproape toate, sau in majoritatea deciziilor. Astfel, fondatorul companiei ajunge la un vor de 56,9% in actionariat.
Cofondatorii Google Sergey Brin si Larry Page au pastrat controlul companiei dupa listare prin intelegeri similare.
„La momentul respectiv, Zuckerberg isi permitea probabil luxul de a-si alege investitorii. isi permitea sa le spuna «faceti ca mine sau va carati». Dezavantajul acestei strategii este ca Facebook ar putea avea o valoare de piata ceva mai mica decat in cazul in care el nu ar fi pastrat controlul”, comenteaza pentu Reuters Steven Kaplan, profesor la scoala de Business Booth a Universitatii din Chicago, specializat in capital de risc si guvernanta corporatista.
Debutul actiunilor companiei la bursa ar putea avea loc la jumatatea acestui an, potrivit estimarilor Reuters in baza calendarului obisnuit al ofertelor publice initiale.
in prospect se arata ca Facebook a inregistrat anul trecut venituri de 3,71 miliarde de dolari si un profit net de un miliard de dolari, in urcare cu 65% fata de nivelul de 606 milioane de dolari din 2010.
„De multe ori vorbim despre inventii ca presa de tipar sau televizorul. Astazi, societatea noastra a ajuns la un nou moment de cotitura. Trebuie sa construim tehnologie si infrastructura la o scara fara precedent”, a declarat Zuckerberg intr-o scrisoare catre investitori, care insoteste prospectul de IPO.
Principalii aranjori ai operatiunii sunt Morgan Stanley, Goldman Sachs si JPMorgan, alaturi de Bank of America Merrill Lynch, Barclays Capital si Allen & Co.
Zuckerberg a decis sa-si reduca salariul la suma simbolica de un dolar pe an incepand din 2013, urmand exemplul cofondatorului Apple Steve Jobs, fata de 1,48 milioane de dolari in 2011.
Sheryl Sandberg, principalul „locotenent” al lui Zuckerberg si director operational executiv la Facebook, a avut anul trecut o remuneratie totala de 30,8 milioane de dolari.
Sandberg, una dintre cele mai puternice femei din Silicon Valley, supravegheaza numeroase operatiuni, inclusiv vanzari, marketing, dezvoltare, resurse umane, politica si comunicare. Ea a construit si administrat timp de cativa ani canalele de vanzari online ale Google pentru advertising, publishing si produse si servicii destinate consumatorilor. inainte de Google, Sandberg a ocupat pozitii la Trezoreria Statelor Unite in timpul administratiei Clinton si la Banca Mondiala, numarandu-se printre apropiatii lui Lawrence Summers.
Un alt personaj mai putin cunoscut din spatele lui Zuckerberg este Peter Thiel, investitor si membru in Consiliul de Administratie al companiei. Thiel a fost primul actionar si director venit „din afara” la Facebook. Thiel a fondat serviciul de plati online PayPal pe care l-a vandut in 2002 retailerului eBay pentru 1,5 miliarde de dolari.
Christopher Cox, vicepresedinte de dezvoltare a produselor, se ocupa de strategia de piata a Facebook si supravegheaza dezvoltarea si designtul produselor si serviciilor oferite. El s-a alaturat companiei in 2005 ca inginer software si a contribuit la primele versiuni ale unora dintre cele mai de succes servicii oferite de platforma de socializare online.
Dan Rose, vicepresedinte pentru relatia cu partenerii, se ocupa de parteneriatele incheiate de Facebook in mediul de afaceri, incheind colaborari cu studiouri hollywoodiene, producatori de jocuri video, companii de telefonie mobila si constructori auto. Rose este de asemenea principala figura responsabila de fuziuni si achizitii la Facebook. Fost manager la Amazon.com, Rose a contribuit la dezvoltarea primei variante a gadget-ului Kindle.
De operatiunile Facebook in domeniul advertisingului, probabil principala sursa de profit a companiei, se ocupa David Fischer, vicepresedinte pentru advertising si afaceri globale. Fischer a petrecut sapte ani la Google, contribuind la constructia celei mai mari retele de publicitate online din lume. Anterior, Fischer a ocupat o pozitie oficiala la Trezoreria SUA, in timpul administratiei Clinton.
Astfel, Zuckerberg se poate baza pe o echipa nu numai bine pregatita pentru dificultatile operationale si riscurile cu care s-ar putea confrunta compania, ci si conectata politic, cu influenta in mediul de afaceri nord-american si mondial.
Popularitatea tot mai mare a Facebook exercita presiuni severe asupra unor nume consacrate ale internetului, precum Google sau Yahoo. in 2011, reteala de socializare a devenit principalul furnizor de display ad-uri online in SUA dupa venituri, depasind Yahoo, potrivit companiei de cercetare eMarketer.
O oferta publica initiala de 10 miliarde de dolari ar fi a patra din istoria bursei de la New York, dupa cele ale Visa, General Motors si AT&T Wireless.
Prospectul arata ca 85% din veniturile Facebook din 2011 au provenit din advertising. Dezvoltatorul de jocuri pentru retele de socializare Zynga, care a creat popularul Farmville, a generat anul trecut 12% din veniturile Facebook .
Oferta publica initiala a Facebook va fi de departe cea mai mare derulata vreodata in industria IT, chiar si la tinta minima de finantare de 5 miliarde de dolari. Google a atras in 2004 putin sub 2 miliarde de dolari. Groupon a atras anul trecut 700 miliarde de dolari, iar Zynga a obtinut 1 miliard de dolari la listare.
Zvonurile din piata si interesul investitorilor privind listarea Facebook au creat in ultimii ani o atmosfera de entuziasm neobisnuit pentru vremuri de criza, iar speculatiile privind valoarea de 100 miliarde de dolari a companiei i-au impins pe unii analisti sa denunte un nou balon „dotcom” si sa indemne la prudenta.
Facebook prezinta de altfel in prospect o lista de riscuri, incercand parca sa tempereze entuziasmul investitorilor.
Compania avertizeaza ca rata de crestere a numarului de utilizatori urmeaza sa scada dupa ce piata va ajunge la saturatie, iar rata de penetrare a serviciilor com
paniei va atinge valori ridicate. Daca platforma de socializare online nu va reusi sa pastreze atentia si interesul utilizatorilor, si veniturile din publicitate ar putea trece pe un trend descendent, avertizeaza Facebook.
Cea mai mare retea de socializare se teme de asemenea de restrictionarea accesului la serviciile sale de catre unele guverne straine, cum s-a intamplat deja in China, Iran, Coreea de Nord si Siria. Facebook avertizeaza ca acelasi lucru s-ar putea intampla si in alte tari, caz in care competitorii ar putea avea de castigat.
Facebook trage un semnal de alarma si in privinta reglementarii, serviciile companiei fiind afectate direct de legiferarea unor chestiuni complexe precum pirateria, drepturile de proprietate intelectuala sau protectia datelor. Legislatia in astfel de domenii este in continua evolutie, iar modificarile ar putea aduce efecte negative importante pentru afacerile companiei, se arata in prospect.
Ponderea mare a veniturilor generate de jocurile Zynga in afacerile Facebook este de asemenea o vulnerabilitate. Daca dezvoltatorul de jocuri pierde din popularitate sau incepe sa lanseze produse pentru platforme concurente, reteaua de socializare ar putea avea de pierdut.
Facebook se simte amenintata si de popularitatea tot mai ridicata a smartphone-urilor si tabletelor, domeniu dominat, cel putin pe parte de software, de oligopolul Google-Apple. Compania se teme ca cele doua companii, rivali ai Facebook in zona publicitatii online, ar putea modifica sistemele de operare Android si iOS astfel incat sa degradeze functionalitatea retelei de socializare sau sa promoveze produse concurente.
Compania noteaza printre riscuri si concentrarea puterii sub Mark Zuckerberg, care controleaza inainte de listare 57% din actiunile Facebook, iar drepturile sale de vot nu vor scadea semnificativ dupa oferta publica initiala. Succesul Facebook se datoreaza in mare masura lui Zuckerberg, insa concentrarea puterii in mainile unui singur om ar putea fi motiv de ingrijorare pentru unii investitori.
Facebook face referire, la capitolul riscuri, si la drepturile de proprietate intelectuala. Compania anticipeaza ca va fi implicata in procese „scumpe si costisitoare” in acest domeniu, cu terti care se vor judeca agresiv cu compania pentru a obtine castiguri financiare.
„Suntem deja implicati in numeroase astfel de procese, si pe masura ce ne confruntam cu o concurenta tot mai dura si devenim tot mai cunoscuti, inclusiv in urma ofertei publice initiale, anticipam ca numarul de actiuni pe partea de brevete si drepturi de proprietate intelectuala va creste”, avertizeaza compania. (Mediafax)
