Senatorul PNL Ioan Ghise a depus marti la Senat „Legea jurnalistului”, conform careia ziaristii trebuie sa aiba „carte de jurnalist”, sa activeze in cabinete jurnalistice, sa fie atestati o data la trei ani, examinati psihologic anual, proiectul prevazand si sanctiuni pentru „delicte de presa”.
Propunerea legislativa a lui Ghise prevede, la articolul 68, ca „prin delict de presa se intelege delictul civil savarsit prin inserarea de informatii, reflectii sau comentarii in mass-media, despre fapte care nu au implicatii asupra societatii si a cauzat o dauna materiala sau morala unei persoane”.
Initiativa lui Ghise prevede ca raspunderea pentru producerea delictului de presa revine reprezentantilor autoritatilor publice, prin transmiterea de informatii eronate, proprietarului de multiplicarea de publicatii, proprietarului postului de radio sau televiziune, editorului si autorului care nu are calitatea atestata de jurnalist.
Delictul de presa este inteles de senatorul PNL drept „delict sau cvasi-delict civil”.
Astfel, potrivit propunerii lui Ghise, prin delict se intelege „orice fapt voluntar (ilicit) si daunator al persoanei, indeplinit prin actiune sau omisiune, savarsit cu intentia de a pagubi alta persoana”.
„Cvasi-delict este tot un fapt ilicit si daunator, insa comis fara intentie rautacioasa”, se precizeaza in textul de lege propus.
Potrivit legii senatorul PNL, poate fi tras la raspundere din cauza unui delict de presa cel ale carui fapte indeplinesc simultam conditiile: constituie o culpa sau greseala prin omisiune sau actiune, constituie cauza prejudiciului a carui reparare se cere, au cauzat o dauna morala sau materiala, sunt ilicite, pot fi imputate autorului.
Ghise propune infiintarea unui organism, denumit Ombusman-ul Mass-Media, care are rolul principal in supravegherea si sanctionarea delictelor de presa.
Ombusman-ul ar urma sa fie un organism reprezentant al patronatelor mijloacelor de presa (scrisa, audio, tv) care sa aiba in componenta si cate un reprezentant al societatii civile si al cadrelor universitare din domeniul comunicarii.
Ombusman-ul monitorizeaza sesizarile privind savarsirea delictelor de presa si le evalueaza in grile care sa puna in corelare valoarea despagubirilor solicitate cu veniturile realizate de producatorul delictului de presa si cu valoarea pagubei suferite.
De asemenea, Ombusman-ul ar urma sa suspende din profesie jurnalistii, in cazul savarsirii de catre acestia a unor infractiuni penale.
Ghise propune si conditii pentru exercitarea profesiei de jurnalist. Astfel, profesia de jurnalist ar urma sa fie exercitata numai de persoane care realizeaza productii jurnalistice si poseda „Cartea de jurnalist”.
in sensul legii, produsele jurnalistice sunt stirile, opiniile, calupurile de stiri, interviurile, reportajele, anchetele, comentariile, editorialele, dezbaterile, caricaturile, toate avand regimul juridic prevazut de Legea drepturilor de autor.
De asemenea, pentru a putea fi jurnalist, conform proiectului lui Ghise, ar fi necesara atestarea, o data la trei ani, a calitatii de jurnalist, examinarea psihologica anuala, precum si confirmarea aptitudinilor de jurnalist printr-o practica de cel putin doi ani.
Nu pot fi jurnalisti, conform propunerii lui Ghise, cei care au fost condamnati definitiv pentru furt, viol, talharie, crima, escrocare, tradare de tara „si alte fapte incompatibile cu morala sociala”.
Cartea de jurnalist, care atesta calitatea de jurnalist, este eliberata de Colegiul National al jurnalistilor.
In plus, profesia de jurnalist ar urma sa se exercite in cabinete jurnalistice, individuale sau asociate, cabinete care trebuie dotate cu arhiva, registratura si care trebuie sa tina evidenta financiar-contabila.
Actul de infiintare a unui asemenea cabinet presupune inregistrarea la Registrul unic al cabinetelor, intocmit de Colegiul National al jurnalistilor.
Acest Colegiu propus de Ghise elibereaza Cartea de Presa necesara practicarii profesiei de jurnalist. Colegiul ar urma sa fie alcatuit din cate un reprezentant al fiecarei asociatii sau uniuni profesionale care a dobandit Cartea de presa, membrii Colegiului trebuind sa aiba o activitate de minimum sase ani in jurnalistica.
Colegiul ar trebui sa propuna criteriile si principiile de atestare a jurnalistilor, sa tina intr-un registru evidenta acestora, sa supravegheze respectarea deontologiei, sa sesizeze abaterile disciplinare, sa stabileasca onorarii minime pentru organizatiile profesionale.
Ghise propune ca impozitul maxim pe venit al titularului cabinetului de jurnalist sa fie 16%. Senatorul PNL prevede si o reducere a impozitului pe venit, in conditiile angajarii a cel putin cinci absolventi de invatamant superior.
Potrivit lui Ghise, jurnalistii pot fi sanctionati disciplinar, in raport cu gravitatea faptelor, de la mustrare, avertisment, amenda de la doua la zece salarii medii pe economie, interdictia de a exercita profesia de la o luna la un an pana la excluderea din profesie.
Senatorul liberal a prevazut in propunerea legislativa si sanctiuni contraventionale pentru editori si patroni.
Astfel, introducerea spre publicare a unor produse jurnalistice care nu provin de la cabinete de jurnalisti se pedepseste cu amenda de pana la trei salarii medii pe tara. Introducerea, de catre editor sau patron, a unor produse jurnalistice care incalca normele deontologice se sanctioneaza cu amenda intre trei si sase salarii medii pe economie.
Fapta autorului de a publica materiale care sunt de natura sa aduca atingere unui drept legitim al unei persoane se sanctioneaza cu amenda de la 6 la 12 salarii medii, iar fapta reprezentantului autoritatii publice care pune la dispozitia jurnalistilor date eronate se sanctioneaza cu amenda de la 6 la 12 salarii medii pe economie.
Ghise propune si distinctii intre zvonuri, stiri si opinii, stabileste pentru mijloacele de informare in masa obligatia de a asigura „transparenta totala” cu privire la proprietatea si gestiunea lor, introduce incompatibilitati intre exercitarea profesiei de jurnalism si exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert. (Mediafax)
