Pensiile de stat, bazate pe contributivitate, vor fi majorate cu 12.5%, de la 1 ianuarie 2023. Este mult? E puțin? Ne răspunde Dorina Barcari, fondatoarea Asociației pentru Drepturile Pensionarilor.
Dorina Barcari: „Majorarea pensiilor trebuia să fie de cel puțin 20%, nu 12,5%”
Este suficientă această majorare?
În primul rând, este o taină de unde a reieșit acel procentaj, de 12,5%. Ce semnifică această cifră? Pentru noi, pensionarii, asta înseamnă un alt nivel de sărăcie, deoarece nu vine să contribuie cu nimic pentru marea masă a pensionarilor. Sunt destul de puțini cei cu pensii peste 4.000 sau 5.000 de lei. Gândiți-vă că salariul mediu pe economie este de peste 6.000 de lei. Așadar, până în 6.300 de lei, nu se poate vorbi despre un trai bun în România, puțin peste decență. Și noi vorbim despre o creștere cu 12,5%? Păi, conform legii, dacă se citește corect art. 102, alin. 5, din Legea 263, creșterea pensiilor ar trebui să fie suma dintre rata inflației, care acum este peste 15%, plus 50% din diferența dintre salariile medii cu un în urmă și cel actual. Așa că ar fi trebuit o creștere a pensiilor de cel puțin 20%, conform legii, nu altfel. Deci, nu este respectată legea!
Credeți că ar fi existat fonduri pentru o creștere mai mare a pensiilor?
Da, eu cred că bugetul ar fi suportat o creștere mai mare. Nu este adevărat că nu ar fi fost bani pentru mai mult.
Este deja o inițiativă pentru schimbarea sistemului de pensii, iar fiecare angajat să aibă contul său propriu, în care să-și verse contribuția și – practic – fiecare va știi în timp real ce fond de pensie are. Cum vi se pare ideea?
Nu cred că este o idee viabilă. Ce faci cu acești bani? Îi depui la o bacă, iar banca poate da faliment și rămâi fără bani… Ar trebui ca acest cont să fie foarte bine asigurat de stat. Mai bine ar exista o lege unică a pensiilor – și pentru militari și pentru toți. Așa a fost și legea de dinainte. Aceea a creat echilibru și siguranță. O lege unică creează și echilibru social, adică, în societate, dar și o siguranță a unor venituri predictibile. Este singura soluție reală și care nu ar putea fi atacată!
Pensiile private sunt o soluție?
Eu nu cred în pensiile private. Nu am încredere. Iar generațiile tinere o să vadă că am dreptate. De ce spun asta? Practic, tinerele generații au fost furate de o moștenire, dată de mai multe generații pe parcursul a 200 de ani, care au strâns și au format 5 fonduri de pensii, care nu mai sunt. Acele fonduri asigurau plata pensiilor timp de 5 ani, fără contributivitate, în caz de criză sau război. Au fost vărsate în Trezorerie fără temei legal, pentru că erau fonduri sociale de care nimeni nu avea voie să se atingă fără aprobarea societății. Erau fonduri care funcționau fără probleme, pentru că nu se bazau pe contribuția unor salariați în funcție, ci pe o auto-alimentare. Cele 5 fonduri nu erau comuniste, ci erau înființate de bresle și erau foarte deștept concepute. Ele erau pe baza unor afaceri profitabile de stat, cum ar fi petrolul, energia, care nu aveau cum să dea faliment. Ce facem acum? Dăm din colț în colț, că nu e buget, că n-avem bani etc. Îmi pare rău că tinerii de azi persiflează pensia de stat, pentru că opinia mea este că de la pensiile private vor primi un fel de praf, așa, inconsistent și nesemnificativ.
Cum ar trebui să funcționeze sistemul de pensii, în opinia dumneavoastră?
Sistemul trebuie refăcut, așa cum a fost pe vremuri, cum v-am spus. Acele fonduri sociale pot fi refăcute, dacă se dorește acest lucru…
***
Radu Crăciun: “Cifrele arată că se poate avea încredere în pensiile private!”
Pornind de la neîncrederea manifestată de Dorina Barcari în fondurile private, i-am solicitat o opinie lui Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Trăim într-o lume a neîncrederii în multe domenii. Să avem încredere în pensiile private? Pentru că mulți angajați spun: „Ce știu eu ce va fi până ies la pensie?”…
Cifrele pot spune cel mai bine dacă putem avea sau nu încredere. Astfel, randamentul mediu a fost de aproximativ 7% pe an, în ultimii 14 ani, pentru Pilonul 2. De asemenea, am făcut plăți în valoare de un miliard de lei, către aproape 115.000 de beneficiari.
***
ASF: Fondurile de pensii au revenit substanțial, după scăderile din vară
Toate cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat o rată de rentabilitate în scădere, în primele nouă luni ale anului 2022, însă al treilea trimestru a consemnat o revenire substanțială la nivelul activului mediu per participant, arată datele agregate în Raportul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), privind evoluția sistemului de pensii private în primele 9 luni ale anului.
La finalul lunii septembrie 2022, activul mediu al unui participant se situa la 11.362 de lei, în scădere față de luna martie 2022 și față de luna decembrie 2021, însă în creștere față de luna iunie 2022, evoluție care evidențiază o tendință de revenire manifestată în al treilea trimestru al anului.
Activele totale ale sistemul de pensii administrate privat (Pilon II) au crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 2% față de perioada similară anului trecut, la 88,71 de miliarde de lei, pe fondul creșterii substanțiale a contribuțiilor, iar numărul participanților a depășit 7,9 milioane.
Daniel Neguț