Trei sferturi din populatia mediului rural traieste in conditii precare, iar 37%, ceea ce inseamna peste un milion de oameni, sunt lucratori familiali neremunerati, respectiv fara vreo forma de salariu sau plata in natura pentru activitatea agricola desfasurata, arata un studiu ICCV – IES.
Totodata, peste 36% din populatia din rural are statut profesional de lucrator pe cont propriu, potrivit aceleiasi cercetari, prezentate de Institutul de Economie Sociala (IES) si de Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii (ICCV) al Academiei Romane.
Persoanele care traiesc in mediul rural, spun realizatorii studiului, depind in mare masura de agricultura, activitate care insa nu le poate asigura un trai decent, date fiind productivitatea redusa si accesul limitat la piete al agricultorilor romani.
In acelasi context, reprezentantii IES subliniaza gradul mic de asociere inregistrat in agricultura romaneasca, in comparatie cu cel din Uniunea Europeana.
Astfel, aproape toate exploatatiile agricole din Romania, mai precis 99,2% dintre acestea, sunt ferme de subzistenta individuale. Doar 0,8% sunt exploatatii agricole cu personalitate juridica, acestea detinand controlul asupra a 44% din suprafata agricola a tarii, spun realizatorii cercetarii.
Realizatorii cercetarii atrag atentia, de asemenea, asupra faramitarii extreme a terenurilor agricole din Romania – impartite in peste 3,8 milioane de exploatatii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafate de sub un hectar. Astfel, Romania a devenit tara cu cele mai multe exploatatii agricole din UE.
„Singura salvare pentru cei care lucreaza in agricultura sunt politici si programe care sa ajute asociatiile agricultorilor sa se consolideze si sa se capitalizeze corespunzator. Aceasta ar fi si singura solutie pentru cresterea productivitatii si pentru ca agricultura sa se transforme intr-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului. Asocierea nu este posibila in conditiile actualelor bariere fiscale. Statul a avut in vedere, pana acum, asociatiile numai ca forme de reprezentare, nu ca forme de organizare care ar putea aduce un venit corect agricultorilor. si Programul National de Dezvoltare Rurala a avut in vedere mai ales dezvoltarea producatorului individual, si nu a formelor asociative”, spune presedintele Federatiei Agrostar, Niculae Stefan.
La realizarea studiului, au fost intervievate 794 de entitati agricole din Romania, la finalul lui 2011, ancheta de teren fiind prima de acest fel reprezentativa la nivel national, potrivit IES si ICCV.
Rezultatele studiului au fost prezentate, in aceasta saptamana, cu ocazia seminarului „Asociatiile de agricultori si composesoratele de paduri – actori cheie ai economiei sociale din mediul rural”, desfasurat in Capitala, la Academia Romana.
Cu acelasi prilej, reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale au precizat ca investitorii straini detin deja aproximativ 8% din totalul suprafetei arabile a Romaniei, adica peste 700.000 de hectare de teren arabil si ca fenomenul instrainarii terenului este in crestere.
Potrivit ministerului, formele asociative detinute de agricultori (societati, asociatii si cooperative agricole) exploatau 15,7% din suprafata agricola a tarii in 2002, iar dupa aderarea la UE, ponderea formelor asociative agricole a scazut la 13,2%, conform recensamantului agricol din 2010.
In Uniunea Europeana, formele asociative detin peste 80% din piata de produse agricole.
„Asociatiile agricole nu s-au dezvoltat corespunzator, in serviciul membrilor. Ele au fost create de investitori sau specialisti si nu contribuie corespunzator la bunastarea micului producator sau detinator de terenuri agricole sau silvice”, considera Viorica Boboc, consilier in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. (MEDIAFAX)
