Oamenii de știință au descoperit o modalitate simplă de protejare a alimentelor împotriva contaminării bacteriene, modalitate care utilizează un strat de „sticlă de zahăr” ce conține bacterii care ucid virsurile, și care ar putea fi folosită în industria de ambalare și prelucrare a alimentelor, potrivit Food Navigator.
Tehnica încorporează aceste virusuri în ambalajele produselor alimentare, utilizând o combinație de zaharuri pentru a le menține stabilitatea în timp de până la trei luni, dovedindu-și eficiența împotriva bacteriei patogene Lysteria monocytogenes, prezentă în brânză. Acest studiu descrie o metodă de conservare a activității bacteriofage într-un format uscat, care are un mare potential de utilizare ca ambalaj, a arăta un studiu, condus de Dr. Carlos Filipe, profesor și președinte al departamentului de inginerie chimică la Universitatea McMaster.
„Aceasta poate fi utilizată pentru a crea suprafețe antimicrobiene pentru prepararea și conservarea alimentelor.”
Importanța „fagilor”
Bacteriofagii sau fagii sunt viruși care infectează și ucid bacteriile și și-au dovedit utilitatea pentru decontaminarea selectivă a brânzei – un aliment care folosește bacterii benefice pentru a-și cultiva aroma. Prezenți în fructe și legume, aceștia nu afectează mirosul, gustul, siguranța sau aspectul alimentelor, făcând ca acești „mâncători de bacterii” să aibă un rol în siguranța alimentelor. Inserarea acestori „fag” în interiorul ambalajelor nu înseamnă neapărat că ei vor performa pe diferite tipuri de folii, folii care trebuie să fie neapărat uscate. Alte abordări pentru stabilizarea fagilor s-au dovedit a fi problematice, necesitând manipulări sau echipamente speciale.
Împreună cu doctorul Filipe, M. Monsur Ali, cercetător asociat la Universitatea McMaster s-a alăturat echipei de cercetători, propunând încorporarea fagilor în pelicule de zahăr solubil sau cu pullulan, o polizaharidă folosită pentru a prelungi durata de valabilitate a fructelor și a ouălor.
Echipa a experimentat, de asemenea, trehaloza, un zahăr folosit ca agent de stabilizare în liofilizare. Echipa a folosit și un amestec din cele două zaharuri în timpul experimentelor lor. Fagii încorporați în pullulan sau trehaloză și-au pierdut efectele antibacteriene în una sau două săptămâni, dar cele înglobate în amestecul combinat de pullulan-trehaloză puteau să infecteze bacteriile cum ar fi L. monocytogenes până la trei luni mai târziu. Echipa a concluzionat că respectiva combinație a avut un efect sinergic asupra stabilității bacteriofagului și ar putea reprezenta o metodă promițătoare și simplă de protejare a alimentelor împotriva contaminării bacteriene.
„Aceste filme sunt complet solubile în apă și alte elemente biocompatibile, și cuprinde componente care sunt aprobate de FDA”, a declarat echipa. „Concluzionăm că utilizarea pullulanului în combinație cu trehaloza este o metodă promițătoare pentru conservarea activității antibacteriene bacteriofage într-un format uscat. Această tehnologie are potențialul de a crea suprafețe acoperite cu fagi care pot fi utilizate pentru protecția alimentelor, prepararea alimentelor și în sistemele de filtrare, pentru purificarea apei”.
Echipa a arătat, de asemenea, că au efectuat același experiment utilizând Salmonella fage CG4, obținându-se rezultate similare. În acest caz, amestecul de pullulan + trehaloză, a reușit să reducă numărul de unități de formare a coloniilor de Salmonella (CFU) cu 4,59 log / cm2 după patru săptămâni de depozitare în condiții ambientale.
