Romania pierde anual 30 de milioane de euro din subventia primei de asigurare, in conditiile in care, prin Politica Agricola Comuna (PAC) 2014 – 2020 s-au alocat Romaniei, pentru Pilonul II Dezvoltare rurala, 200 de milioane de euro, a declarat Francois Coste, responsabil sectiunea de asigurari agricole in cadrul Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania (UNSAR) si director general Groupama Asigurari.
„in fiecare an, Romania pierde 30 de milioane de euro din subventia primei de asigurare. Prin PAC 2014 – 2020 s-au dedicat Romaniei 200 de milioane de euro pentru Pilonul II, iar pentru Franta 700 de milioane de euro. in 2014 si 2015 nu s-a folosit nimic din ei, si nici in 2016, in jumatate de an, nu s-a folosit. S-au pierdut deja 100 milioane de euro care nu se vor dedica agriculturii romanesti. Sunt 200 de milioane de euro alocati prin PAC 2014-2020, bani pe care noi nu i-am luat”, a subliniat Coste, citat de Agerpres.
La randul sau, Lucian Marin, consultant asigurari agricole in cadrul UNSAR a explicat ca 82% din subventia europeana si nationala este orientata catre subventionarea primelor de asigurare. Pilonul II oferea trei instrumente: articolul 37 – subventia primei de asigurare pentru asigurarea culturilor, animalelor si plantelor, articolul 38 – infiintarea fondurilor mutuale si articolul 39 – instrument de stabilizare a veniturilor.
„Cand a negociat, de exemplu, Franta a ales si articolul privind subventionarea primelor de asigurare si articolul privind crearea fondului respectiv. Italia, la fel. Italia analizeaza si oportunitatea adoptarii acelei volatilitati a pretului. Ungaria a ales subventia la nivel de polita de asigurare si partea de volatilitate a pretului, iar Croatia subventia inainte de prima. Romania a ales, desi putea sa aleaga toate optiunile, a ales sa faca doar acel fond, adica al doilea instrument. Ideea este ca, la acel moment, pentru Romania s-au alocat 200 de milioane de euro. Deoarece nu s-a creat inca niciun fond de genul acela, banii aceia s-au tot pierdut. si in 2014, si in 2015 s-au tot pierdut”, a spus Lucian Marin.
in plus, fermierul roman nu poate fi competitiv pe alte piete cu fermierul francez, cu cel italian sau croat, pentru ca acestia beneficiaza de subventie la prima de asigurare, aceasta ajungand, in cazul Frantei, la 65%.
in acest context, asiguratorii intentioneaza sa propuna Guvernului subventionarea cu pana la 65% a primei asigurarilor agricole prin fondurile europene. Din cei 200 de milioane de lei alocati Romaniei, 75% provin de la Uniunea Europeana, iar 25% reprezinta cofinantarea statului roman. Astfel, efortul ar fi de 16 milioane de lei pentru statul roman la subventionarea primelor de asigurare cu maximum 65% la o piata de 100 de milioane de lei, estimarea de prime pentru 2014.
„Consideram ca UNSAR ar trebui sa convinga statul roman sa-si revizuiasca un pic optiunea si sa gaseasca o varianta de a adopta si articolul 37. Se pare ca este posibil si acesta este scopul pe care si l-a propus grupul de lucru al UNSAR, in ideea de a fi mai aproape de fermier, sa putem sa-l ajutam cu cheltuielile lui zilnice. Sa avem ambele variante daca ne dorim, adica si varianta de subventie a primei si varianta de fond pentru riscul neasigurat. Noi vom propune sa se revizuiasca optiunea luata de Guvern in 2013, care a devenit lege in 2014, si sa incercam sa avem doua optiuni, nu numai una: sa fie si articolul 37 si articolul 38, considerand ca fiecare are rolul lui”, a spus Marin.
Potrivit sursei citate, Guvernul va trebui sa renegocieze la nivel european schimbarea alocarii.
„Ideea este ca mai intai trebuie sa convingem Guvernul si apoi acesta trebuie sa mearga mai departe la Bruxelles si sa renegocieze la nivel european, sa schimbe alocarea, sa adauge si cealalta optiune”, a precizat consultantul Lucian Marin.
La randul sau, Francois Coste a adaugat: „Sursa noastra din Bruxelles spune ca este usor”.
Cei doi specialisti au mai spus ca subventionarea primei de asigurare va ajuta fermierul sa devina competitiv pe piata, sa se asigure riscul de seceta, dar ar putea ajuta si accesul la finantare al agricultorului.
„Poate ajuta mult, pentru ca ne va permite sa asiguram alte riscuri mai scumpe si va oferi accesibilitate la riscuri. Seceta este unul dintre riscurile cele mai cerute. Pentru fermier, la subventionare, beneficiile vor consta in costuri mai mici cu asigurarea, deci va fi mai competitiv pe piata, al doilea avantaj pe termen mai lung ar fi ca anumite companii ar putea veni in Romania sa ofere riscuri de seceta in ideea in care va fi mai accesibila pentru un fermier asigurarea. Astazi, daca vii cu un risc de seceta, poate fi foarte scump si sa nu ti-l cumpere nimeni. in momentul in care va exista o subventie, va deveni mai accesibil riscul de seceta. Deci, protectia capitalului investit si accesul la finantare. Cu o asigurare buna, se poate scoate finantare mai usor de la banci”, a explicat Lucian Marin.
El a precizat ca, in Romania, in cazul asigurarilor agricole, suma medie asigurata pe hectar este in jur de 4.000 lei. Sumele asigurate incep de la 2.000 de lei pana la 3.000 – 4.000 de lei media, fara riscul de seceta. La asigurarile agricole se asigura culturile de toamna si cele de primavara.
La culturi, in anul financiar 2014, totalul primelor brute subscrise (PBS) a atins 94 de milioane lei in cazul companiilor membre UNSAR. in cazul animalelor, in aceeasi perioada, nivelul PBS a fost de 11,75 milioane de lei.
„Deci, piata trece de 100 de milioane de lei, iar seceta poate creste piata de trei ori”, a subliniat consultantul.
Indemnizatiile brute platite la asigurarile agricole de culturi au fost, la nivelul lui 2014, de 94,48 milioane de lei, iar asigurarile la animale de 4,9 milioane de lei, conform datelor oferite de UNSAR.
in opinia lui Lucian Marin, daca se va aproba introducerea articolului 37, respectiv subventionarea primei de asigurare, noua legislatie va putea fi aplicata cel mai devreme in toamna anului viitor.
Din datele Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) reiese ca la ora actuala sunt asigurate in Romania aproximativ 3 milioane de hectare de culturi agricole, desi sunt cultivate in jur de 9 -10 milioane hectare, dintr-un potential cultivabil de 12 -13 milioane hectare.
