Demararea unui program național de investiții dedicate renovării clădirilor în vederea creșterii eficienței energetice a acestora și a calității locuirii ar putea fi una dintre cele mai bune măsuri de sprijin pentru redresarea economică a României, după criza generată de COVID-19, sunt de părere reprezentanții think-tank-ului Energy Policy Group.
O astfel de inițiativă ar avea numeroase beneficii, pornind de la crearea locurilor de muncă calificate mai ales în construcții, inclusiv pentru românii întorși recent din diaspora, și ajungând până la dezvoltarea IMM-urilor. Clădirile publice și rezidențiale ar deveni astfel mai sănătoase, calitatea locuirii ar creștere, iar facturile la energie ar ajunge astfel să se reducă, la fel și emisiile de gaze cu efect de seră și dependența de importuri de energie. În plus, investițiile de anvergură în eficiența energetică ar putea să permită direcționarea sprijinului financiar guvernamental către consumatorii vulnerabili, sunt de părere reprezentanții EPG.
Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie de la nivelul Uniunii Europene și pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Mai bine de 35% dintre clădirile din UE au o vechime de peste 50 de ani, iar un procent de 75% din stocul de locuințe existent nu îndeplinește standardele de eficiență energetică, potrivit datelor Comisiei Europene.
Cele mai multe clădiri rezidențiale din România au fost construite în perioada 1961-1980. O gospodărie din șapte se confruntă cu probleme serioase privind calitatea locuinței. Deteriorarea pereților, podelelor, tocurilor de ferestre și igrasia sunt unele dintre cele mai frecvente.
„Este înțelept să creezi job-uri în industria renovării de clădiri, un domeniu unde avem un mare deficit de forță de muncă și de competențe. Dacă știi să te poziționezi în acest sens, vei fi perfect aliniat cu European Green Deal și cu fluxurile financiare europene și vei putea să-ți revii economic mult mai repede, într-un mod sustenabil”, este de părere Radu Dudău, Directorul EPG.
România are la dispoziție și numeroase instrumente europene de finanțare pentru investițiile din acest domeniu, printre care se numără Programul Operațional Regional 2014-2020 unde este prevăzută axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, care vizează eficiența energetică în clădiri rezidențiale și publice, potrivit Agerpres. Pe această axă prioritară s-au alocat deja 538 de milioane de euro pentru clădirile rezidențiale din țara noastră și 409 milioane de euro pentru clădirile nerezidențiale și pentru iluminatul public.
Directiva 2010/31/UE este principalul instrument legislativ la nivelul UE pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. Potrivit acesteia, până la data de 31 decembrie 2020 toate clădirile noi vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
