În ciuda faptului că multe țări au introdus în ultimii ani servicii de sănătate privatizate, cercetările sugerează că cei mai mulțumiți pacienți locuiesc în țările cu servicii de sănătate publice.
În ultima vreme, s-a înregistrat un număr tot mai mare de țări care au trecut de la serviciile publice de sănătate la un sistem privatizat. Unul dintre argumentele cheie în favoarea privatizării asistenței medicale este că o piață competitivă va determina standardele și va duce la servicii de sănătate mai eficiente. Cu toate acestea, datele unor cercetări recente sugerează că multe persoane preferă serviciile publice de sănătate finanțate din impozite (servicii publice).
Europenii sunt mai mulțumiți de serviciile publice de sănătate
„Am constatat că, în general, europenii sunt mai mulțumiți în țările în care sectorul public este responsabil de cea mai mare parte a sistemului de sănătate”, a declarat Pål Erling Martinussen, profesor la Departamentul de Sociologie și Științe Politice al NTNU (Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie). Martinussen a lucrat alături de Håvard Thorsen Rydland de la Centrul de Cercetare (NORCE), realizând un studiu privind asistența medicală în 21 de țări europene. Cercetarea lui Martinussen și Ryland a examinat relația dintre rata de adaptare la piață a sistemului de sănătate dintr-o țară și satisfacția pacienților. Studiul realizat de Martinussen și Ryland este unul dintre puținele care au cercetat în mod independent această relație.
Cei doi au observat că, deși pacienții aveau mai multă libertate de alegere într-un sistem privat de asistență medicală, pacienții erau în general mai mulțumiți de serviciile publice de sănătate. Reforma sistemului privat de asistență medicală urmărește să ofere populației mai multe opțiuni și, astfel, să sporească o concurență între furnizori. „Pe scurt, acest lucru nu a avut ca rezultat pacienți mai mulțumiți”, a declarat Martinussen. „De fapt, nimeni nu a folosit satisfacția populației ca o măsură a succesului schimbărilor”, a adăugat Martinussen.
Modelul norvegian
Martinussen și Ryland și-au desfășurat cercetarea examinând nivelurile de finanțare a serviciilor publice de sănătate din fiecare țară, proporția de paturi din spitalele private și gradul de acoperire publică. Folosind această metodă, cercetătorii au putut observa rezultatele pe perioade lungi și scurte. Un exemplu de succes al unei reforme de sănătate, orientată spre piață, vine de la modelul norvegian, care a fost introdus între 1997 și 2002. Reformele norvegiene s-au bazat pe „finanțarea bazată pe angajament”, ceea ce înseamnă că spitalele au fost finanțate parțial în funcție de numărul de pacienți pe care îi tratau. În 2002, spitalele din Norvegia au fost organizate sub forma unor societăți comerciale. Filozofia din spatele acestei reforme este că sectorul public rămâne responsabil pentru serviciile de sănătate publică, în timp ce furnizorii pot fi privați. „Elementele cheie ale reformei sunt o mai mare independență a spitalelor, o mai mare centralizare a puterii în favoarea statului, o mai mare utilizare a contractelor ca formă de guvernare, profesioniști în locul consiliilor mixte, o mai mare separare între politica de sănătate și generarea de servicii și o mai mare libertate de alegere pentru pacienți”, a explicat Martinussen. În ciuda dovezilor care susțin serviciile publice de sănătate, Martinussen și Ryland recunosc beneficiile unui sistem de sănătate privatizat. „Este clar că există și avantaje ale concurenței într-un sistem public. Actorii privați au ușurat o parte din presiunea asupra serviciului public de sănătate”, a declarat Martinussen. Cu toate acestea, cercetătorii subliniază în raportul lor că motivul pentru care această abordare funcționează este că finanțarea și reglementările rămân publice, doar furnizorii sunt privați.
Bogdan Guță
sursa: www.healtheuropa.com/public-health-services-preferred-private-across-europe/117296/
