– spune directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Eugen Radulescu –
La un recent seminar pe teme financiar-bancare – EU-COFILE – organizat la Sinaia de Alpha Bank Romania, Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Romana a Bancilor, s-a vorbit si despre vulnerabilitatile sistemului bancar din tara noastra. Este si tema dialogului pe care l-am avut cu directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR, Eugen Radulescu.
Care sunt principalele vulnerabilitati ale sistemului bancar romanesc?
– Prima vulnerabilitate este data de situatia internationala, care este extrem de critica din multiple puncte de vedere. Sunt riscuri care se pot amplifica si pot ajunge in zone cat se poate de primejdioase. si aici avem nu numai ceea ce s-a intamplat recent in Franta, ci exista de asemenea incetinirea cresterii economice in tarile emergente, dar si alte evolutii pe plan international care nu sunt incurajatoare si care ne afecteaza, cu siguranta.
O a doua mare vulnerabilitate este legata de unele acte normative care pot parea bine intentionate si par ca sunt in favoarea debitorilor. De fapt, acestea ar putea fi acum in favoarea unui mic grup de debitori, insa impactul pe termen lung, atat asupra debitorilor, cat si asupra creditorilor, dar si asupra economiei in ansamblul ei, poate sa fie extrem, extrem de rau.
De exemplu…
– De exemplu, aplicarea Legii privind darea in plata va avea un efect absolut devastator asupra economiei nationale. si stiu ce spun!
De ce ar avea un asemenea efect?
– Nu ma refer acum la cifre, ci pun problema de principiu. Un contract este o lege intre partile semnatare. Schimbarea unui contract prin vointa unilaterala a uneia dintre parti este o grozavie care nu se intampla nicaieri pe fata Pamantului. Sau poate se intampla in tari din lumea a treia si de aceea aceste tari raman in lumea a treia! O asemenea decizie ne arunca in afara lumii civilizate, deoarece ma intreb cine mai vine sa investeasca in Romania daca stie ca, peste cinci sau peste zece ani, legiuitorul vine si spune: „Ba nu-i asa, e invers! Contractul pe care l-ai incheiat nu e valabil”?! Despre asta vorbim!… Exista un Cod Comercial care spune foarte clar: nu se poate schimba un contract decat prin acordul partilor!
Necesitatea acestei legi nu se poate argumenta prin lipsa de educatie financiar-bancara a unor clienti?
– Eu nu contest faptul ca, uneori, bancile au avut si clauze abuzive! Au fost situatii in care dobanda era trecuta pur si simplu la discretia bancii, dupa incheierea contractului. Era acelasi lucru, dar invers, in oglinda. Dar nu la asta ma refer! Ma refer numai la faptul ca, in momentul in care inchei un contract, iti asumi niste obligatii. Daca nu stii ce semnezi atunci cand iti asumi obligatiile, nu este nimeni de vina decat tu insuti. Sunt pregatit sa accept ideea ca sunt cateva mii de clienti care au crezut ca merge asa. insa, pentru asta, trebuie sa ruinam economia nationala? Pentru ca, prin aplicarea aceastei reglementari, s-a terminat cu investitiile straine in Romania! Deci, vorbim despre doua talgere care sunt profund dezechilibrate. Legiuitorul putea ajuta cele cateva mii de oameni oferindu-le, eventual, bani de la buget! Nu prin schimbarea unor contracte incheiate in urma cu 7 – 8 ani.
Dar despre Legea falimentului personal ce aveti de spus?
– Depinde cum este aplicata! Ea poate duce la abuzuri. Vorbeati despre inexistenta unei culturi financiare. Pai, cultura aceasta nu prea exista de-a lungul si de-a latul societatii. Ne putem trezi ca un om ajunge sa se declare in faliment prin rea-credinta, iar judecatorul sa nu observe reaua lui credinta. Daca sunt judecatori care spun ca trebuie sa fie rambursate creditele la cursul din ziua in care s-au acordat acestea, se poate intampla si ceea ce spun. Aici nu este vorba despre principii de drept, ci de bun simt elementar! Daca poti sa nu ai acest bun-simt elementar si sa spui ca se poate rambursa creditul la acel curs de atunci, dificultatile devin extrem de mari.
Care sunt alte vulnerabilitati ale sistemului bancar romanesc?
– Alte vulnerabilitiati sunt legate de faptul ca economia romaneasca este slab monetizata, iar sistemul bancar romanesc este mic ca dimensiune. Deci, avem un nivel scazut al bancarizarii, cel mai scazut din Uniunea Europeana. Bulgaria este undeva cu 30 – 40 la suta deasupra noastra, iar Bulgaria este departe de restul UE. Monetizarea noastra, intermedierea noastra financiara este undeva la mai putin de o treime de statele vest-europene! Acest lucru genereaza prin sine o vulnerabilitate, deoarece astfel devenim foarte sensibili la un soc foarte mic.
Cum am ajuns aici?
– Noi am avut tot timpul o economie slab monetizata. Am avut cea mai lunga perioada cu inflatie ridicata. Nici o alta tara din Europa nu a avut o inflatie ridicata timp de 20 de ani, asa cum am avut noi! Iar asta a dus la comprimarea sistemului financiar si de altminteri la intarzierea momentului de reluare a cresterii economice. Pentru ca nu se poate sa reiei cresterea, pe inflatie ridicata!
Cresterea neincrederii clientilor in banci ar putea fi o vulnerabilitate?
Este, numai ca acest lucru nu se afla printre vulnerabilitatile care sa aiba un impact major. Nu intra in primele 10, ca sa spun asa!
Ne mai oferiti un alt exemplu de vulnerabilitate cu impact major?
– De pilda, sa spunem intai ca este bine ca, in momentul de fata, o mare parte a datoriei publice este detinuta de bancile romanesti. Acest lucru ne ajuta… insa, daca ar fi sa creasca in continuare datoria publica si daca avem un deficit bugetar de 3 – 4 – 5 la suta, asa cum s-ar intampla daca s-ar aplica toate masurile anuntate recent, atunci acest avantaj devine dintr-o data un mare dezavantaj, pentru ca bancile ar incepe sa nu mai poata sa finanteze si ajung sa fie foarte vulnerabile ele insele, pe datoria pe care Guvernul o are la ele! Deci, iata cum ceea ce este in prezent un avantaj, s-ar transforma intr-o mare vulnerabilitate, in cazul in care politicile nu sunt prudente.
Cu privire la datorie: Japonia are cea mai mare datorie publica din lume raportata la Produsul Intern Brut, dar este datoare intern, preponderent propriului popor, astfel incat nu-si face griji privind datoria sa externa. Nu ar fi posibil asa ceva si in Romania?
– Nu se poate, pentru ca sistemul financiar de la noi este mult mai putin dezvoltat, economisirea interna de la noi este cu totul alta, iar totul tine de comportament. Japonezul economiseste tot timpul, ceea ce nu fac romanii.
Totusi, economisirea a crescut si in Romania!
– Da, dar a crescut de la un nivel extrem de scazut si nu a ajuns decat la un nivel scazut! in Japonia, economisirea este de circa 10 sau poate ca de 20 de ori mai mare, raportata la Produsul Intern Brut de la ei, care si acesta este cu mult mai mare decat al Romaniei!
In concluzie, cat de vulnerabil este sistemul bancar din Romania?
– Sistemul este functional, este solid in momentul de fata si nu avem probleme semnificative. Avem numai riscuri potentiale. Dar riscurile exista intotdeauna! Cred ca sistemul s-a comportat foarte bine pana acum si avem posibilitatea ca el sa ramana in stare buna. Daca va reusi sau nu va reusi sa duca si la accelerarea cresterii economice, asta este o alta problema! Iar aici pot interveni vulnerabilitatile despre care am vorbit… (Daniel Negut)