Majoritatea germanilor sunt reticenti fata de ramanerea Greciei in zona euro conform unui studiu Financial Times din care reiese ca numai un sfert dintre germani considera ca Grecia ar trebui sa mai ramana in zona euro sau sa primeasca ajutoare suplimentare de la statele din uniunea monetara.
Rezultatele poll-ului subliniaza problemele interne ale guvernului german, cancelarul Angela Merkel fiind prins intre presiunile din tara de a inceta sa finanteze statele din sudul zonei euro si solicitarilor venite de la lideri din interiorul si din afara Europei de a accepta noi eforturi de solutionare a crizei, precum prelungirea termenelor acordate Greciei pentru echilibrarea bugetului sau cresterea ajutorului financiar pentru statul elen.
Pozitia negativa a germanilor fata de statul elen contrasteaza cu opiniile exprimate de italieni si spanioli, care se arata mult mai reticenti in privinta excluderii Greciei din zona euro, noteaza Financial Times.
Liderii europeni trebuie sa decida in urmatoarele saptamani daca vor continua finantarea internationala a Greciei. Guvernul elen va solicita cel mai probabil amanarea cu doi ani a tintelor fiscale, pe fondul recesiunii profunde si intarzierilor din programul de privatizare. O misiune de inspectori din partea Uniunii Europene, Fondului Monetar International si Bancii Centrale Europene vor intocmi un raport din care trebuie sa reiasa progresele realizate de Atena in implementarea programului fiscal si economic convenit cu creditorii externi si daca statul isi mai poate respecta angajamentele.
Mai multi oficiali considera ca programul convenit in februarie cu Grecia este deja in derapaj cu pana la 20 miliarde euro in privinta tintelor fiscale.
Institutiile financiare internationale vor hotari daca Grecia va primi in luna octombrie urmatoarea transa, de 30 miliarde euro, din finantarea externa. Transa era programata initial pentru luna iunie, insa tensiunile politice din preajma alegerilor din aceasta vara au condus la amanarea misiunii de evaluare.
Sondajul FT/Harris a inclus 1.000 de persoane adulte din Germania, Italia, Spania, Franta si Marea Britanie. Rezultatele interviurilor subliniaza divergente semnificative intre statele din nordul Europei si cele din sud in privinta crizei datoriilor de stat, iar Grecia este cea mai „fierbinte” problema.
Numai 26% dintre germani considera ca Grecia „isi va plati vreodata imprumuturile”, fata de 77% in cazul italienilor, respectiv 57% din partea spaniolilor.
Totodata, aproape jumatate dintre germani nu cred ca Grecia va reusi vreodata sa-si reformeze economia suficient astfel incat sa nu mai aiba nevoie de ajutor international. Pe de alta parte, 88% dintre italieni si 70% dintre spanioli sunt „oarecum increzatori” in aceasta perspectiva.
in Franta, 32% dintre erspondenti considera ca Grecia ar trebui sa paraseasca zona euro, fata de 54% in cazul germanilor. Numai 27% dintre germani cred ca Grecia ar trebui sa ramana in zona euro.
Procentajul francezilor care considera ca Grecia nu ar trebui sa primeasca ajutoare suplimentare este similar cu cel inregistrat in cazul germanilor. Numai 25% dintre francezi cred ca statele din zona euro ar trebui „sa faca mai multe” pentru a mentine Grecia in uniune, fata de 26% in cazul germanilor.
Francezii sunt de asemenea la fel de pesimisti ca germanii in privinta sanselor Greciei de a ramane pe linia de plutire fara ajutor extern, insa sunt usor mai optimisti in privinta recuperarii banilor imprumutati guvernului elen.
Respondentii din cele patru tari din zona euro se arata increzatori ca guvernele vor reusi sa rezovle problemele ridicate de criza. Italienii au cea mai mare incredere in autoritati – 83% – iar spaniolii cea mai putina – 63%.
in Marea Britanie, 44% dintre respondenti au afirmat ca nu sunt deloc increzatori ca guvernele vor reusi sa rezolve criza. Asemenae germanilor, britanicii sunt negativisti in privinta Greciei, insa au alta parere referitor la eficacitatea masurilor de austeritate. Numai 29% dintre britanici considera ca masurile de austeritate „au un impact negativ” asupra crizei datoriilor de stat, fata de procentaje majoritare in randul germanilor, francezilor, italienilor si spaniolilor. (MEDIAFAX)
