STUDIU ALLIANZ – UN TIMID “ORICE ESTE NEVOIE” DE LA FACTORII DE DECIZIE POLITICĂ DIN ÎNTREAGA LUME

În ultima săptămână, factorii de decizie politică au ieșit în față, întrucât măsurile de izolare ar putea costa între 0,7pp și -3,0 pp din creșterea PIB în funcție de țară și de gravitatea blocajelor. Pe lângă măsurile care vizează menținerea unei stavile asupra contagiunii și sporirii rezistenței sistemelor naționale de sănătate, măsurile de politică fiscală și monetară, din Italia până în Marea Britanie și Germania, au fost anunțate sau vor fi anunțate într-un efort de a atenua contracția economică accentuată care este probabil să aiba loc în primul semestru al anului 2020. În ciuda acestui fapt, este important să subliniem că aceste măsuri vor oferi doar suporturi bilațiere și vor atenua efectele negative, încercând să prevină o criză financiară cu drepturi depline și/sau o creștere bruscă a insolvențelor și a șomajului. Tabelul  1 rezumă mixul de politici ca răspuns la Covid19, până în prezent.

Cristina Olteanu, Risk Director, Euler Hermes Romania, spune: “Companiile mici și mijlocii vor fi cele mai impactate de efectele pandemiei de Covid19. De aceea, este cu atât mai important, ca România să aibă un pachet de măsuri economice menite să susțină și să protejeze atât companiile cât și pe angajații acestora.”

Italia: Pachetul fiscal de 25 miliarde de EURO pare supradimensionat dar este binevenit. Prognoza interimară a Euler Hermes pentru Italia este o creștere de -2,5% în 2020. Ca urmare, nivelul datoriei publice a Italiei va urca probabil la peste 140% din PIB anul viitor. Diferențialul de dobândă al obligațiunilor emise de statul italian pe o scadență de 10 ani ar putea crește în continuare pe măsură ce vor aparea știrile economice negative (Indicele sectorului manufacturier și de servicii – PMI, Indicele producției industriale, primele estimări ale Produsului Intern Brut), confirmând dimensiunea șocului pentru primul semestru din 2020, prin urmare plasa de siguranță oferită de Banca Centrală Europeană va fi esențială. Jumătate din pachet va fi lansat pe 13 martie, restul acționează ca rezervă, acest pachet include: măsuri sanitare de urgență, și (i) compensații pentru lucrătorul care se confruntă cu concedieri temporare; (ii) fond de garantare pentru IMM-uri; (iii) moratoriu fiscal și amânarea plăților la împrumuturile ipotecare și a altor împrumuturi (în cooperare cu băncile private); (iv) compensații pentru societățile care suferă o pierdere a cifrei de afaceri mai mare de 25 %. Nu se poate exclude faptul că o parte a pachetului va trebui să fie cheltuit pentru sectorul bancar în a doua parte a anului dacă băncile locale continuă să prezinte rate ridicate ale creditelor neperformante.

„Orice ar fi nevoie” al cancelarului german Merkel nu pare să fie înca motto-ul Europei. În primul rând, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui fond de investiții timid al UE de 25 de miliarde EUR (0,2 % din PIB-ul zonei euro) pentru a sprijini lichiditatea sectorului privat și pentru a stimula reziliența sistemelor naționale de asistență medicală. În plus, normele fiscale și de ajutor de stat ale UE vor fi relaxate pentru a permite țărilor să cheltuiască mai mult pe sistemele de sănătate și/sau măsuri de reducere a impozitelor pentru sectorul privat. Cu toate acestea, ar fi de dorit un sprijin fiscal mai consistent din partea Uniunii Europene, pentru a contracara marja limitată de manevra fiscală în țări incluzând Italia – chiar dacă este probabil ca normele fiscale ale UE să fie suspendate temporar. Deocamdată totuși politicii fiscale a UE îi lipsește coordonarea. Toate măsurile fiscale europene și naționale combinate totalizează în prezent doar aproximativ 75 de miliarde EUR (față de 200 de miliarde EUR anunțate în noiembrie 2008).

Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate dezamăgi. Președintele BCE Christine Lagarde a declarat că Banca Centrală se va alătura foarte repede tendinței globale de relaxare chiar în această săptămână. Având în vedere aprecierea notabilă a EURO și confirmând coordonarea politicilor la nivel global, ne așteptăm ca BCE să reducă rata de depozit cu 0.10% pana la -0,6 %.  Cu toate acestea, deși măsurile generale de politică monetară acomodativă cum ar fi reducerea ratei dobânzii, pot contribui la creșterea încrederii piețelor și la prevenirea unei înăspriri nejustificate a condițiilor financiare, este puțin probabil să contribuie la soluționarea perturbărilor lanțurilor de producție și de aprovizionare sau la convingerea oamenilor să cheltuiască mai mult dacă le este frică să-și părăsească casele. Prin urmare, cea mai mare parte a măsurilor BCE care urmează să fie anunțate în această săptămână ar trebui să se concentreze pe furnizarea de lichidități suficiente pentru economia reală, inclusiv prin intermediul unor condiții  favorabile de creditare pentru banci (Targeted Longer-Term Refinancing Operations), împreună cu stimulente pentru acordarea de împrumuturi IMM-urilor. În plus, crește probabilitateaca BCE să majoreze numărul de achiziții lunare de active la 40 de miliarde EUR/lună și va înclina o parte din achiziții către obligațiunile corporative ca răspuns la cresterea marjelor de risc de credit. La urma urmei, reducerea costului creditului va ajuta  doar în a convinge băncile să extindă sau să prelungească liniile de credit. Ar fi mult mai eficient prin contrast, în cazul în care, spre exemplu guvernele ar deveni „creditori de ultimă instanță”, prin oferirea schemelor de garantare publică la care băncile pot recurge pentru a gestiona riscul expunerii lor de credit. Astfel, pentru a-și spori capacitatea de manevră, va fi necesară o creștere implicită sau explicită a limitei emitentului.

Marea Britanie este dispusă să facă orice pentru a proteja companiile. Un pachet fiscal de 30 de miliarde de lire (adică 1,3% din PIB) și o mișcare îndrăzneață a Băncii Angliei au fost anunțate. Pe 11 martie, Regatul Unit a anunțat un buget expansionist din care 7 miliarde GBP pentru a sprijini întreprinderile și persoanele fizice pentru a face față „perturbării temporare”, inclusiv reducerile fiscale, împrumuturile și ajutoarele pentru IMM-uri. Guvernul va: (i) rambursa costul concediului medical de până la 14 zile pentru IMM-uri la un cost de 2 miliarde GBP; (ii) sprijini împrumuturi în valoare de pana la 1 miliard GBP acordate IMM-urilor prin intermediul „programului de împrumut pentru întreruperea activității generate de Coronavirus”, dar garantează, de asemenea, împrumuturi bancare ale IMM-urilor acoperind  până la 1,2 milioane GBP; (iii) acoperirea pierderilor bancare de până la 80% din valoare; (iv) ratele impozitului pe întreprinderi vor fi eliminate pentru întreprinderile mai mici din sectoarele retail, turism, timp liber, hotelier si domenii conexe (reducere a impozitelor de până la 1 miliard GBP) pentru aproape jumătate din toate proprietățile comerciale; (v) acordarea de ajutoare  în numerar în valoare totală de 2 miliarde GBP întreprinderilor mici; (vi) scutirea de taxe pentru antreprenori în valoare de 3 miliarde GBP. Cheltuielile pentru infrastructură vor fi, de asemenea, accelerate: peste 27 de miliarde GBP pentru construcție de drumuri noi și 5 miliarde GBP pentru conexiune de internet îmbunățățită în zone îndepărtate ale țării. Reducerea suplimentară a ratei impozitului pe profit la 17 % în aprilie 2020 (de la 19 % în prezent) a fost anulată conform așteptărilor și a fost înlocuită cu mai multe investiții pentru sistemul public de sănătate (NHS), echivalentul a 5 miliarde GBP ca fond de răspuns în caz de urgență pentru serviciile publice.

Bugetul global a depășit așteptările cu aproximativ 10 miliarde GBP și se preconizează că va sprijini creșterea PIB-ului cu o valoare anuală de 0,2 pp, compensând astfel o parte din impactul negativ al epidemiei Covid-19, cu condiția implementării măsurilor de izolare. Creșterea salariului minim a fost menținută (la peste 10,50 GBP pe oră), dar o reducere a impozitului a fost pusă în aplicare prin praguri mai mari de asigurare națională. Conform așteptărilor, creditul fiscal pentru Cercetare-Dezvoltarea crescut de la 12 la 15%.

Banca Angliei (BoE) s-a alăturat clubului celor care acționează în regim de urgență pentru a face față „perturbărilor temporare, dar semnificative ale lanțurilor de aprovizionare și activității reduse care ar putea afecta fluxurile de numerar și ar putea crește cererea de credite pe termen scurt din partea populației și pentru capitalul circulant de la companii”. Măsura a fost mai mare decât se preconiza, decizia de a reduce ratele cu -50bp la 0,25% și de a introduce un nou sistem de finanțare pe termen lung pentru IMM-uri de aproximativ 100 de miliarde GBP pentru a sprijini împrumuturile fiind luata în unanimitate. În plus, BoE a redus  rezerva de capital contraciclica la 0 % din expunerile băncilor față de debitorii din Regatul Unit timp de cel puțin 12 luni.

În Germania, cancelarul Angela Merkel s-a angajat să facă „tot ce este necesar” pentru a face față crizei, după ce anterior anunțase un pachet fiscal timid în valoare de 12,4 miliarde de euro. Măsurile vizează sprijinirea companiilor afectate de problema lichidităților prin accesul la garanțiile de credit și la facilitati de credit. În plus, guvernul a relaxat restricțiile privind compensația pentru muncă pe termen scurt („Kurzarbeit”). Compensația pentru muncă pe termen scurt este plătită acum și de stat, când 10% dintre angajați se confruntă cu reduceri semnificative ale timpului de lucru, în scădere de la o treime. În plus, guvernul s-a angajat să crească investițiile în perioada 2021-24, însă este puțin probabil ca acest lucru să ajute economia pe termen scurt. Cu toate acestea, pe măsură ce se contureaza criza economică , ne așteptăm ca măsurile fiscale specifice să fie intensificate.

Tabelul  1: Paleta de măsuri fiscale și monetare

Surse: Rapoartele naționale oficiale, Allianz Research

Pentru informații suplimentare:

Alina Oana ȚÂRLEA

Marketing and Market Management Manager Euler Hermes | Departament Marketing | Oregon Park |

Tel: +40 21 302 0378 | Mobil: +40 753 052 559, Email: [email protected], www.eulerhermes.ro

Euler Hermes este liderul global în asigurarea de credit comercial şi un recunoscut specialist în domeniul garanţiilor şi al colectării creanţelor. Cu mai mult de 100 de ani experienţă, compania oferă clienţilor săi business-to-business (B2B) servicii financiare care sprijină managementul creanţelor comerciale şi al lichidităţilor. Reţeaua proprie de informaţii urmăreşte şi analizează schimbările de zi cu zi ale solvabilităţii corporative în rândul companiilor mici, medii şi multinaţionale în pieţe ce reprezintă 92% din PIB-ul global. Cu sediul principal în Paris, compania este prezentă în peste 50 de ţări, cu 6.050 de angajaţi. Euler Hermes este o filială a Allianz, evaluată AA de către Standard & Poor’s. Compania a înregistrat o cifra de afaceri consolidată de 2,6 miliarde Euro în 2017 şi a asigurat tranzacţii de afaceri la nivel mondial de 894 miliarde Euro în expunere, la sfârşitul anului 2017. Pentru mai multe informaţii: www.eulerhermes.ro, LinkedIn sau Twitter @eulerhermes.