Cu ajutorul a mii de români, Storia.ro și-a propus să inventeze un cuvânt care să descrie starea de bine acasă
București, 29 octombrie 2020
Ce înțeleg românii prin starea de bine acasă, cu ce o asociază și ce denumire specifică i-ar da, care sunt activitățile preferate pe care aceștia le desfășoară în perimetrul locuinței și ce sentimente îi încearcă în momentele bune petrecute acasă sunt doar câteva dintre rezultatele studiului desfășurat de Storia.ro pentru campania HYGGE la noi, în cadrul căreia își propune să inventeze un echivalent în limba română pentru cunoscutul termen danez „hygge”.
Un nou cuvânt care să descrie starea de bine acasă
Storia.ro a lansat campania HYGGE la noi, asumându-și o misiune curajoasă și relevantă în contextul actual, care a redefinit relația oamenilor cu propria locuință: inventarea unui cuvânt nou care să exprime starea de bine de acasă, un echivalent pentru termenul danez „hygge”, care se referă la transformarea timpului petrecut acasă într-un timp de calitate și o adevărată sursă de fericire.
Timp de 19 zile, românii au participat la studiul desfășurat pe platforma hygge.storia.ro și au răspuns la întrebările menite să scoată la iveală cum arată starea de bine acasă și cum poate fi ea definită, atât în ceea ce privește spațiul exterior – cel fizic, cât și spațiul interior – emoțional.
Ce înțeleg românii prin starea de bine acasă?
Pentru majoritatea românilor (42%), prezența unei persoane contribuie mai mult decât orice altceva la starea de bine acasă. 29% au declarat că starea de bine este declanșată de o activitate, iar 15% au ales un loc. Întrebați despre compania preferată, majoritatea românilor au ales partenerul de viață (60%), urmați de cei care au ales părinții (24%). În același timp, 23% au ales copiii, iar 22% au declarat că cel mai bine se simt singuri.
În perioada de izolare acasă, cei mai mulți dintre respondenții studiului au declarat că le-a plăcut faptul că au avut timp să gătească ceva diferit (42%), 24% s-au bucurat că au putut petrece mai mult timp cu cei dragi, iar 11% au apreciat că au avut timp pentru ei. Totuși, 6% au spus că le-a plăcut să redecoreze sau să renoveze.
Întrebați care este camera asociată cel mai des cu liniștea și relaxarea, majoritatea respondenților au ales dormitorul (39%), în timp ce 27% au ales sufrageria. În același timp, 10% preferă curtea și tot 10% au ales balconul. O atmosferă plăcută acasă este dată cel mai des de prezența decorațiunilor (43%), de lucrurile destinate petrecerii timpului liber, precum cărțile sau jocurile (23%), urmate de obiectele de mobilier (15%) și aparatele electronice (7%).
Atunci când vine vorba de activitățile de seară, cei mai mulți dintre respondenții studiului au declarat că preferă să petreacă timp cu familia (33%), să vadă filme și seriale (29%), să gătească (24%) sau să facă baie (24%). Printre variantele populare s-au mai numărat și activități precum să mănânce sau să citească.
Întrebați care este băutura care le înseninează timpul petrecut acasă, cei mai mulți dintre respondenți au ales ceaiul (37%), urmați de cei care preferă cafeaua (28%) și ciocolata caldă (14%). Alte variante alese au mai fost: vinul fiert, compotul, cidrul și țuica fiartă.
Încântarea de a fi acasă este asociată cel mai des cu sunetul ploii la fereastră (20%), apoi cu muzica preferată (17%) și cu ciripitul păsărilor (15%). Alte sunete menționate au mai fost: vocea partenerului (10%), lemnele trosnind în foc (10%), dar și furtuna de afară (8%) și torsul pisicii (8%).
Pentru cei mai mulți dintre români, argintiul este culoarea care contribuie cel mai mult la aspectul primitor al casei, însă au fost menționate în mod frecvent și turcoazul, galbenul și auriul. Starea de bine acasă mai poate fi dată și de materialul cel mai plăcut la atingere, iar românii au plasat bumbacul pe primul loc (27%), urmat de catifea (21%) și lână (18%).
Momentele fără griji acasă sunt asociate și cu hainele confortabile. Atunci când vine vorba de îmbrăcăminte, românii au ales cel mai des hainele de casă (26%), urmate de pijamalele pereche (21%) și halatul pufos (20%).
Cum ar putea arăta noul cuvânt care descrie starea de bine acasă?
Cuvântul „liniște” a fost cel mai des menționat de români (67%) pentru a descrie starea de bine acasă. Alte cuvinte sugestive au mai fost: bucurie, confort, armonie și tihnă. În plus, românii au fost invitați să facă un exercițiu creativ și să încerce să inventeze un cuvânt nou care, din punctul lor de vedere, ar putea descrie starea de bine de acasă. Câteva dintre acestea au fost: „biniște”, „bârlogeală”, „leafăn”, „basmic”, „acăsică” sau „culcușeală”. Rezultatele finale ale studiului pot fi văzute în detaliu pe hygge.storia.ro/rezultate.
Răspunsurile oferite de români în cadrul studiului vor fi sursă de inspirație pentru doi scriitori care și-au asumat misiunea de a inventa câte trei cuvinte definitorii pentru starea de bine acasă. După această etapă, românii vor alege cuvântul preferat, prin vot, pe hygge.storia.ro.
Studiul a fost realizat în parteneriat cu D&D Research prin chestionar online aplicat celor care au accesat hygge.storia.ro. 9428 de români au răspuns întrebărilor și au contribuit cu exemple concrete legate de starea de bine acasă.
Despre Storia.ro
Storia.ro este platforma de anunțuri dedicată exclusiv sectorului imobiliar, lansată de OLX. Cu peste 250.000 de anunțuri active, Storia.ro oferă cele mai multe anunțuri din piață și are peste 5 milioane de vizite lunar. Platforma se poate accesa atât de pe desktop, cât și din aplicațiile mobile iOS și Android (Google Play Store și Huawei AppGallery).
Despre D&D Research
D&D Research este o echipă formată din psihologi și sociologi pasionați de analiza comportamentelor sociale și de aplicarea psihologiei în sfera de business. De peste 20 de ani, echipa D&D Research explorează motivațiile consumatorilor români și aduce în proiecte o abordare științifică, susținută de expertiza pe care o au în psihanaliză, antropologie, comunicare și statistică. Sloganul D&D Research este #ScienceCool. SCIENCE – pentru că sunt metodici și „data is all we need” și COOL – pentru că obțin și interpreteaza aceste date prin tehnici și metode de cercetare inovatoare, „tailor made” pentru fiecare proiect.
