Liderii statelor Uniunii Europene au convenit joi seara, in cadrul unui summit la Bruxelles, asupra principiului unui „pact bugetar” care sa prevada consolidarea neta a disciplinei in zona euro, au declarat surse diplomatice europene.
„Exista un acord pe fond”, dar „sefii de state si de Guverne nu au discutat inca forma juridica” pe care o vor lua aceste reforme, un subiect care risca sa puna probleme, a declarat unul dintre diplomatii citati. Problema este daca aceasta reforma, pe care Berlinul o vrea gravata in piatra, va fi realizata prin schimbarea tratatului UE sau printr-un acord interguvernamental doar la nivelul tarilor din zona euro, optiune care pare privilegiata cu riscul diviziunilor intre europeni. Aceasta problema face obiectul unor dezbateri aprinse.in fata acestor clivaje, „strategia presedintelui UE Herman Van Rompuy este de a discuta intai despre fond. Numai cand va exista un acord complet asupra continutului, liderii vor vorbi despre forma juridica”, a explicat un alt diplomat.
„Problema risca sa fie forma: cum se adopta aceste dispozitii, ce schimbari de tratate, ce perimetru? Aici, este o alta poveste, problemele nu au fost depasite”, a precizat o sursa. „Pactul bugetar” convenit de UE reia global propunerile franco-germane si pe cele ale lui Herman Van Rompuy si ale presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, potrivit unui proiect de declaratie finala obtinut de AFP.Fiecare stat din zona euro va trebui sa adopte o „noua regula bugetara” la „nivel constitutional sau echivalent”, care sa afirme ca bugetul national „trebuie in principiu sa fie la echilibru”. Comisia Europeana va trebui sa defineasca principiile acestei „reguli de aur”, pretuita de preseditele francez Nicolas Sarkozy, care nu a reusit insa sa impuna adoptarea ei in Franta. „Curtea de Justitie va avea autoritate pentru a verifica transpunerea acestei reguli la nivel national”, adauga proiectul de comunicat.Este prevazut de asemenea sa devina aproape automate sanctiunile pentru tarile al caror deficit public depaseste 3 la suta din PIB sau in care nivelul datoriei globale creste prea mult.
„Imediat ce Comisia Europeana declara ca un stat membru depaseste nivelul de 3 la suta, vor fi consecinte automate, cu exceptia cazului in care Consiliul (printr-un vot al statelor zonei euro) decide altceva, cu majoritate calificata”, potrivit textului. „Circumstante exceptionale” pot fi „luate in calcul”. In ceea ce priveste un alt subiect la fel de important, protectia zonei euro contra crizei, liderii celor 27 de state UE nu au ajuns la un acord privind „instrumentele” financiare pentru a contracara propagarea, au precizat sursele citate. „Liderii discuta despre asta chiar acum, vor mai fi cu siguranta dezbateri pe aceasta tema”, a adaugat o sursa. Proiectul de comunicat reia propunerile pe aceasta tema difuzate marti de Van Rompuy si Barroso, care sunt in continuare contestate de Germania. Este vorba despre cresterea mijloacelor acestei plase de siguranta a zonei euro.
Viitorul Mecanism European de Stabilitate (ESM) permanent ar functiona in paralel timp de un an cu actualul fond de salvare temporar al zonei euro si ar fi dotat cu statut de institutie de credit, care i-ar permite accesul la fondurile Bancii Centrale Europene (BCE). Reuniunea a inceput joi, cu putin inainte de ora locala 20.00 (21.00, ora Romaniei). Summitul va continua vineri cu discutii referitoare la modificarea tratatelor UE, solicitata de Germania, in vederea unei consolidari a disciplinei bugetare, dar si asupra unor masuri pe termen mai scurt destinate crearii unor mecanisme de aparare eficiente impotriva crizei.
Programul serii a inceput cu o ora mai devreme, printr-o reuniune restransa a comitetului principalilor lideri europeni, cunoscut sub numele de „Grupul de la Frankfurt”, desemnand orasul in care a avut loc prima reuniune de acest tip. La aceasta au participat presedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela Merkel, directoarea Fondului Monetar International (FMI) Christine Lagarde, presedintele UE Herman Van Rompuy, presedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso si liderul ministrilor de Finante din zona euro Jean-Claude Juncker.
Presedintele Banci centrale Europene (BCE) Mario Draghi li s-a alaturat un pic mai tarziu. El a temperat, joi, sperantele intr-o interventie masiva a institutiei pe care o conduce impotriva crizei, invitand Guvernele sa „faca maximum”. La sosire, Lagarde a promis ca FMI va „participa” la „eforturile” zonei euro impotriva crizei datoriilor. „Euro a pierdut in credibilitate, aceasta credibilitate a euro trebuie sa fie restabilita, iar in acest scop noi trebuie sa spunem clar ca acceptam angajamente suplimentare” in materie bugetara, a declarat Angela Merkel, la sosire. (Mediafax)
