Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei porcine, care răstoarcă, catastrofic, toate calculele pe zootehnia românescă, aflată după 14 ani de ebmargo asupra cărnii de porc.
Răspunsurile oficiale primite sunt halucinante și-l somează pe contribuabilul român să se pregătească de factura despăgubirilor:
Comisia Europeană NU a primit deocamdată nicio cerere oficială din partea României pentru acordarea unui ajutor financiar suplimentar în contextul crizei de Pestă Porcină Africană (PPA), deși poate solicita inclusiv decontarea a 50-75% din cheltuielile cu despăgubirea fermierilor.
Singurii bani europeni ajunși în România pentru epidemia de PPA sunt cei alocați direct de Comisia Europeană, din bugetul special pentru prevenția pestei porcine. E vorba de 1,2 milioane euro, alocați în perioada 2015-2018.
Eficiența cheltuirii acestor fonduri este descrisă de statistica europeană: 77% dintre focarele europene de pestă porcină sunt identificate în România.
Bani sunt la Bruxelles, dar cineva trebuie să ceară
“DG SANTE a început să acorde sprijin financiar pentru prevenirea și detectarea anticipată a pestei porcine africane în 2015. De atunci, 1,2 milioane euro au fost alocate în acest scop (726.000 EUR numai în anul 2018) României.
Până la ora actuală, Comisia nu poate confirma nicio cerere de ajutor financiar suplimentar, în afară de cel menționat mai sus“, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Anca Păduraru, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
În cazul pestei porcine africane există două feluri de bugete. Primul, cel prin care deja s-au alocat bani pentru genul acesta de epidemii și situații de urgență, sursa din care a primit România cei 1,2 milioane de euro. Mai pot fi accesate și fonduri suplimentare, la cerere, de exemplu pentru compensațiile acordate proprietarilor ale căror animale sunt ucise. Aici se pot deconta între 50 și 75% din banii pe care țara membră îi alocă.
Pentru a primi fonduri suplimentare, România trebuie mai întâi să ceară astfel de ajutoare financiare și să știe foarte clar pentru ce solicită banii, a explicat Anca Păduraru (foto).
“Vrea să se ocupe de măsurile de securitate, sau cere bani pentru a aduce experți, pentru incineratoare, întrucât nu face față din punct al înzestrării tehnice, sau pentru că au omorât foarte multe animale, nu mai au producție și trebuie despăgubiți fermierii”, a exemplificat Anca Păduraru.
Înainte însă de a accesa noi fonduri, autoritățile române trebuie să explice cum au folosit cele 1,2 milioane de euro deja alocate.
Despăgubirile plătite până acum – 110.000 euro. Alte 45 de milioane de euro, dirijate spre ANSVSA, la rectificarea din banii publici ai României
Până la 15 septembrie, au fost evaluate despăgubirile cerute de 3.129 de exploatații agricole, în valoare totală de 47,600 milioane de lei. Dintre acestea, au fost plătite solicitările din 167 de dosare, totalizând 507.890 de lei, conform datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Pentru asigurarea sumelor de bani necesare compensațiilor acordate celor afectați de pestea porcină, ANSVSA a primit, la rectificarea bugetului, încă 212,272 milioane lei.
Aproape 77% din cazurile de PPA confirmate în 2018 la porci domestici apar în România
“Apariţia PPA în România a fost explozivă şi deosebit de agresivă”, au declarat guvernanții.
Primul caz de PPA a fost confirmat la 31 iulie 2017, iar săptămâna trecută numărul ajunsese la 826 de focare (exploatații în care a fost identificat virusul, fie că este vorba despre gospodărie cu un singur porc, fie despre ferme cu zeci de mii de porci).
“Este o evoluție normală, nu agresivă. Modul cum s-a acționat este responsabil de extinderea aceasta.
Dacă era luată mai din pripă și dacă făceau ce trebuia de la bun început, nu se ajungea la această situație. Controlezi mai ușor niște focare mici. Acum, se va extinde. Este limpede c[ situa’ia a sc[pat de sub control”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Daniela Giurcă (foto), cercetător la Institutul de Economie Agrară al Institutului Național de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române.
Datele din sistemul european de notificare a bolilor la animale arată că numărul cazurilor de PPA înregistrate în România la porcii domestici a fost anul acesta cel mai mare din toate statele UE care se confruntă cu această epidemie, plus Ucraina:
Pentru comparație, în Cehia, primul focar a fost detectat la un porc mistreț, pe 26 iunie 2017 (cu o lună înainte de confirmarea primului caz de ASF în România).
Anul acesta au înregistrat 26 de noi cazuri, tot la porci mistreți, dovadă că măsurile de securitate au fost mult mai eficiente și, în primul rând, au existat.
În raportul auditului efectuat în martie de experți ai Comisiei Europene (formă finală publicată în septembrie), se precizează că în afara măsurilor din Strategia europeană de prevenire și combatere a PPA, ei au aplicat și măsuri naționale, care s-au dovedit foarte bune.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / Răscoala antreprenorilor: Cele 10 porunci ale mediului de afaceri către decidenții din universul paralel ”)
De exemplu, în districtul Zlin, unde au fost identificate anul trecut toate cazurile de PPA (repetăm, doar la porci mistreți), a fost construit un gard parțial electric și pe lungimea căruia au fost împrăștiate substanțe al căror miros resping porcii mistreți.
Cehia a dezvoltat un sistem bun de detectare promptă a PPA la porcii sălbatici și a reușit să împiedice răspândirea pestei porcine la porcii domestici.
Datele oficiale ale ANSVSA nu se suprapun cu harta Comisiei Europene
Sîmbătă, 9 septembrie, ANSVSA a confirmat oficial apariția unui focar nou – într-o gospodărie din localitatea Brăniştari, comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu.
Astfel, numărul județelor afectate de PPA ajunge la 12, ținând cont ultimul comunicat al Autorității privind situația epidemiei:
Pesta porcină africană evoluează în 11 județe, în 190 de localități, cu un număr total de 826 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale industriale, unul în abatorul aparținând unei ferme și unul într-o exploatație comercială de tip A) și 46 de cazuri la mistreți.
Comunicatul este din 6 septembrie și nu corepsunde cu harta publicată de Comisia Europeană pentru situația PPA în Europa la data de 5 septembrie:
- zonele roșii – au fost descoperite cazuri de PPA, atât la porcii domestici, cât și la mistreți
- zonele albastre – cele cu risc ridicat, ce trebuie monitorizate cu atenție, datorită vecinătății cu focare, dar unde nu a fost confirmat niciun caz de PPA
- zonele roz – virusul a fost descoperit doar la porci sălbatici
Sursa: Comisia Europeană
Menționăm că aceste hărți sunt realizate pe baza datelor primite de la autoritățile naționale.
Cum traduce ANSVSA harta CE (explicații oferite într-un comunicat din 23 august):
- În zona roșie sunt incluse județele unde PPA evoluează în exploatațiile de porcine domestice și/sau la populația de porcine sălbatice, dar și județele limitrofe acestora, în care NU evoluează focare de PPA, dar sunt considerate ca fiind expuse unui risc crescut de contaminare (…)
- În zona albastră (denumită și zonă tampon) sunt reprezentate județele aflate între zonele de risc și cele libere de boală. În aceste județe nu sunt impuse restricții privind mișcarea porcilor, a cărnii, a produselor și a subproduselor provenite de la aceștia, dar în care este intensificată monitorizarea stării de sănătate a porcilor și a circulației acestora.
Explicația: Comisia Europeană ia în considerare, pentru zona roșie, perimetrul format pe o rază de 100 de km de la marginea focarului, zonă pentru care se aplică măsurile speciale prevăzute în Strategia europeană împotriva PPA:
- reducerea drastică a stocului de porci mistreți, prin vânătoare. Este complet interzisă hrănirea lor.
- toate animalele împușcate și cadavrele de animale găsite trebuie testate
- verificarea măsurilor de biosecuritate din toate exploatațiile (gospodării ale populației sau ferme)
Ministrul Petre Daea, supărat că vede prea mult roșu pe hartă: “Să nu dramatizăm!”
Ministrul Petre Daea declara în urmă cu o săptămână că populația nu trebuie să se panicheze, sugerând că metodologia aceasta de demarcare a zonelor de pe harta PPA face ca situația să arate mai roșie decât este în realitate:
Este adevărat că pe hartă judeţele toate sunt roşii, dar nu trebuie să dramatizăm.
Sunt 11 judeţe, iar în acestea sunt 2.588 de UAT-uri. Ce înseamnă UAT-uri? Sate, comune, oraşe, municipii. Din 2.588, în 178 (localităţi) sunt cazuri de PPA, adică 6,9% din cele 2.588 de UAT-uri.
Judeţul Bihor din 531 are 1,3% afectate, Satu Mare, din 285 are 1,1%.
Este adevărat, Tulcea din 184 are 74, care înseamnă 40,2%, iar în Ialomiţa şi Constanţa sunt procente de 13%.
