Germania a convins Romania sa semneze un tratat de frontiera cu Republica Moldova, amanat mult timp, folosind perspectiva aderarii la spatiul Schengen ca stimulent, comenteaza The Economist, in editia electronica de joi, citeaza Mediafax.
Noua diplomatie tacuta a Germaniei ar putea anunta o noua era in politica europeana. Germania este mai sceptica fata de Rusia si se concentreaza mai mult pe vecinii sai. Un motiv pentru acest fapt il constituie afacerile, avand in vedere ca schimburile cu Cehia, Polonia, Slovacia si Ungaria reprezinta aproape o zecime din comertul extern al Germaniei.
Diplomatia se schimba si ea. in perioada cancelarilor Gerhard Schroeder si Helmut Kohl, Germania cauta sa aiba relatii stranse cu Rusia. Cu Angela Merkel la conducere, relatiile sunt in continuare cordiale, dar Polonia a devenit mai importanta. Berlinul continua sa discute in privat cu Moscova, dar germanii argumenteaza ca abordarea lor este pragmatica.
Ca raspuns la cererile Rusiei de a fi luata in serios, Germania a sugerat ca Republica Moldova, cea mai saraca tara din Europa, sa fie tratata ca un test. Problema acolo dateaza din 1992, cand separatistii sustinuti de Rusia au preluat controlul Transnistriei, iar incapatanarea Kremlinului a blocat procesul de pace.
Insa presiunile Germaniei au produs deja rezultate, inlaturand vechile opinii conform carora numai Statele Unite conteaza, scrie The Economist. O linie de cale ferata a fost redeschisa, iar legaturile telefonice directe ar putea urma.
In plus, folosind perspectiva aderarii la spatiul Schengen ca recompensa, germanii au convins Romania sa semneze un tratat de frontiera cu Republica Moldova, amanat mult timp. Presedintele Traian Basescu si alti politicieni de la Bucuresti trateaza uneori tara vecina ca o provincie ratacita, nu ca un stat, insa noile evolutii vor elimina pericolul iredentist citat adesea de separatisti, apreciaza publicatia britanica.
Germania lucreaza de asemenea la un acord intre Grecia si Macedonia, pe tema numelui acesteia din urma, o alta problema care a stat mult timp, fara rezultat, in mainile americanilor, conchide The Economist.
