Constituita in 1951, cooperatia din Romania a trecut in anul 2006 printr-un proces de reorganizare, pe baza unei noi legi specifice, iar Teodor Dragan a fost numit in functia de presedinte al Uniunii Nationale a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM.
Recent, s-a desfasurat un nou Congres al UCECOM, in urma caruia presedinte al organizatiei a fost aleasa Sevastita Grigorescu.
Insa, pentru a afla care este starea actuala a cooperatiei mestesugaresti din Romania, i-am solicitat un scurt interviu lui Teodor Dragan, cel care a fost presedinte al Uniunii pana in data de 10 iunie 2010.
Mai exista mestesuguri traditionale, in Romania de azi?
Doresc sa subliniez de la inceput faptul ca exista doua lucruri separate, total diferite: artizanatul de tip kisch si artizanatul autentic, derivat din traditia populara romaneasca. si trebuie sa stim sa deosebim kisch-ul de autentic, in materie de artizanat. Din pacate, in multe zone ale tarii, in locurile speciale de comercializare, kisch-ul este extrem de vizibil, iar necunoscatorii il considera “artizanat”! Este si aceasta o cauza a problemelor de desfacere cu care se confrunta multe dintre cooperativele noastre, care produc artizanat autentic, valorificand mestesugurile traditionale romanesti. Avem, de exemplu, cea mai buna productie de ii, obiecte populare de imbracaminte care se fac foarte greu, pentru ca se lucreaza extrem de migalos si cu mare atentie; avem covoare de inspiratie populara si care au “virat” putin spre partea de arta; avem tesaturi cu motive populare; exista si pielari, care fac braiele acelea de la Hateg; exista productie de cergi si chiar productie de confectii de purtat zi de zi, dar cu inspiratie din modele traditionale autentice. Din punctul de vedere al acestor mestesuguri, pornite din traditia populara, noi – ca si organizatii cooperatiste – ne concentram mai mult pe cele care sunt facute manual, cu inspiratie etnografica originala, dar care se realizeaza intr-o forma organizata. Nu includem aici produsele facute sporadic, atunci cand are timp gospodina, dupa ce vine de la muncile campului.
Asa ca mestesugurile traditionale romanesti inca se pastreaza. Iar, atunci cand vin strainii in vizita in Romania, ei alearga pur si simplu dupa produse romanesti de artizanat. Pe de alta parte, cand romanii merg in strainatate si trebuie sa duca vreun cadou de aici, tot la produse traditionale de artizanat se gandesc! Si sa nu mai vorbim de faptul ca, la diversele reuniuni internationale organizate in Romania, toti invitatii doresc produse romanesti de artizanat…
Vorbind despre o alta categorie de servicii pe care le asigura UCECOM, am constatat ca oamenii reinvata ce inseamna “pingelit”…
Da, in aceasta perioada conjucturala de criza, in care scade puterea de cumparare a populatiei, oamenii au revenit la atelierele de reparatii incaltaminte, pentru ca acum nu mai au bani sa-si cumpere prea multe perechi de pantofi noi.
Insa acesta nu este singurul exemplu de serviciu asigurat de UCECOM. Avem prestari generale de tip industrial, printre care se numara service auto, reparatii si intretinere aparate electrocasnice, unitati de realizat bijuterii, de optica si ceasornicarie.
Se poate trai din vanzarea produselor de artizanat sau din practicarea acestor indeletniciri?
Este foarte greu de dat un raspuns corect. Veniturile sunt intr-adevar extrem de mici, situate cam la limita de subzistenta. in multe cazuri, se afla chiar sub valoarea salariului minim pe economie. Practic, daca ne gandim la o familie care traieste la tara si care se ocupa de realizarea produselor autentice de artizanat, banii obtinuti din vanzari sunt doar o sursa minima de venit.
Care sunt principalele probleme actuale ale Cooperatiei mestesugaresti?
Sunt aceleasi probleme pe care le au toate intreprinderile mici si mijlocii din economia romaneasca. Sa vorbim, de exemplu, despre problemele generate de taxa pe valoarea adaugata (TVA). Dorim si noi plata TVA la incasare si nu la facturare, precum si restituiri mai rapide de TVA din partea statului.
si mai avem o problema la acest “capitol”. Peste 20 de ani ne-am luptat ca macar pentru aceste produse de artizanat sa obtinem scutirea de TVA, cu drept de deducere a TVA-ului pentru materiile prime cu care ne aprovizionam. Nu am reusit pana acum!
Mai vine si Ministerul Culturii si pune un procent de 2% asupra tuturor produselor de arta populara si artizanat, dar il pune producatorilor, nu comerciantilor ce stau pe soselele din zonele turistice ale tarii, care comercializeaza tot ce vrei si ce nu vrei si unde nu exista casa de marcat!
Apoi, avand in vedere ca majoritatea societatilor noastre au profit foarte mic, dorim anularea impozitului minim, care aduce o povara fiscala suplimentara.
Pe de alta parte, chiar daca profitul este mic, am dori sa existe o masura sigura si de lunga durata – pe 10 sau 15 ani – ca profitul reinvestit sa nu se impoziteze, sa stim ce avem de facut.
Iar, din punctul de vedere al… “relelor” generale ale noastre – si noi ne lovim de evaziunea fiscala, de concurenta neloiala si de munca la negru. De asemenea, avem aceleasi necazuri legate de accesibilitatea greoaie la fonduri, de birocratia excesiva.
si mai avem o problema legata de o categorie speciala de persoane, cele cu handicap, care lucreaza in organizatiile cooperatiste. Legea 448 din 2006, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, prevede ca firmele care sunt Unitati Protejate si in care cel putin 30% din numarul total de angajati cu contract individual de munca sunt persoane cu handicap, pot fi scutite de o anumita parte de impozit. insa, Codul fiscal impoziteaza absolut tot, nediferentiat…
Cate unitati exista acum in cadrul UCECOM?
Suntem o cooperatie de productie si de servicii. Avem 420 unitati comerciale, 460 de productie si peste 2.100 de unitati de prestari servicii.
Sunt afectate de criza unitatile din cadrul Cooperatiei?
Bineinteles ca am urmat si noi curba descendenta a industriei nationale! in fiecare an au fost scaderi ale solicitarilor de servicii si de produse, incepand cu trimestrul IV al anului 2008, care s-a accentuat in 2009. Va pot spune si evolutia celui mai bun “barometru” din cooperatia mestesugareasca – exportul. Acesta a scazut de la 24 milioane de euro, in 2008, la 19 milioane, in 2009, numai ca efect direct al crizei economico-financiare mondiale.
Pe plan intern, nu exista o cifra atat de exacta precum in cazul exporturilor, dar si aici s-a diminuat mult cererea, din cauza scaderii puterii de cumparare a populatiei. E greu…
Daniel Negut
