Deformarea comportamentelor noastre a început când, mulți fiind, era greu să mai vedem exemple de integritate și virtute în jur. A devenit greu să-i găsim pe aceștia, iar prin nelocalizarea lor am dedus să preluăm din cei mai apropiați nouă care, și ei la rândul lor, au imitat atitudini din cei apropiați lor, crede psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.
În opinia specialistului, una dintre atitudinile copiate, care este în detrimentul nostru, este dorința de a fi importanți în viața cuiva sau a ne ridica pe noi înșine când nu primim din jur și facem asta prin a ne mări doza de înfumurare pentru a arăta altora ce putem, știm sau avem. Rezultatul dorit este să primim un răspuns care să fie profitabil nouă – iar asta se numește validare.
“Din tainele acestei validări putem să vedem că multe din acțiunile noastre sunt pentru a demonstra sau a arăta ceva cuiva ce nu ni se cere să facem. Într-o astfel de deformare trăim pentru că așa știm că au făcut și alții. Noi nu putem să măsurăm rezultatele altora decât prin experiență vie și de asta nu ne gândim la efectele acțiunilor noastre. Egoul este partea care se formează, prin malefică dorință concurențială, încă de mici copii, unde este un sistem ierarhic, adică unul mai bun și mai tare decât altul. Posibilitatea unui om să fie sănătos în aceste condiții dispare, iar din acest motiv multe din religiile lumii ajută la demontarea dorințelor pântecelor, sinelui inferior, mândriei sau înfumurării sociale care ne sunt obstacole în calea obținerii de sănătate mentală, fizică și emoțională”, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.
Psiholog: Dorința de validare duce la înșelat, mințit și suferință
Mai mult, psihologul afirmă că, din toate țările și culturile pe care le-a analizat, a numărat pe degete oamenii care sunt sănătoși integral: care nu iau pastile, care nu sunt operați, care au gândire critică, simț ascuțit, vigilență mentală și un corp fără probleme și care, prin meritul și iubirea lor de viață, zilnic fac câte ceva pentru acestea.
“În cultura contemporană, dorința de a primi validare duce la înșelat, mințit, ascundere, influențare și toate sunt decizii care duc într-un final la suferință; iar prin suferință, omul se autoreglează, pentru că se întregește cu puterea să nu mai decadă în aceste atitudini artificiale. Dorința de a primi validare crește în copiii care văd alți copii mai protejați, avuți sau fericiți. Prin imitare, cei mici vor dori să primească și ei ce au văzut la alt copil. Creștem cu aceste alegeri și, fiind mari, devenim sclavii acestor atitudini necorespunzătoare și deficitare pentru creșterea noastră spirituală”, consideră psihologul Alexandru Pleșea.
Cum eliminăm dorința de a fi validați de societate?
Eliminarea dorinței de a primi validare este intrinsecă și se face prin a face bine aproapelui tău fără să aștepți și chiar să respingi orice rezultat sau răspuns ar fi.
“Eliberarea de a trăi în condiția: tu îmi dai, eu îți dau, este unul din pașii importanți ai eliminării dorinței de validare. Un alt pas pentru eliminarea acestei trăsături generatoare de malformație comportamentală este dezvoltarea lumii interioare, nu a celei exterioare. Lumea interioară este compusă din observația și controlul la ceea ce fac, simt și vreau acum, în ciuda experienței, trecutului sau condițiilor din afara mea. Fiecare dintre noi, pe niveluri diferite, suferim de dorința de a fi validați sau de a ne valida și, după propria putere, putem să devenim exemple prin eliberarea validării, prin pură și sinceră smerenie, ajutor de aproapele și evitarea așteptărilor și condiționării altora”, conchide psihologul Alexandru Pleșea.
Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.
