Impactul crizei
In Romania, aproape doua treimi din gospodarii au fost afectate de criza economica, acesta fiind incidenta cea mai ridicata atinsa de o tara in tranzitie. Criza a afectat peste 70% din populatia adulta, afectand doua din trei persoane cu venituri mici.
Pe de alta parte, populatia de peste 60 de ani a resimit cel mai putin impactul crizei, aproape jumatate din acestia fiind afectati vizibil.
Satisfactia fata de viata
Potrivit acestui studiu, Romania are cel mai scazut grad de satisfactie fata de viata din intreaga regiune aflata in tranzitie. In 2006, romanii erau deja nemultumiti comparativ cu media regiunii aflata in tranzitie. De atunci, satisfactia lor fata de viata a scazut cu inca 15%. Tinerii romani erau in 2006 de doua ori mai multumiti de viata lor decat conationalii lor mai inaintati in varsta. Cu toate acestea, satisfactia fata de viata in randul tinerilor a scazut cu 25% fata de 2006, iar acum populatia de toate categoriile de varsta este aproximativ la acelasi nivel scazut. In randul celor cu venituri mici, satisfactia fata de viata a scazut cel mai putin.
In acelasi timp, procentajul celor optimisti fata de viitor s-a injumatatit fata de 2006. Doar o cincime dintre romani spera la o viata mai buna a copiilor lor decat cea a generatiei lor, in ciuda nefericirii semnificative fata de propriile lor vieti. Acest procent este, insa, comparabil acum cu procentul mediu al tarilor din vestul Europei, care conform acestui studiu, cred in sansa urmasiilor lor de a avea o viata mai buna decat au avut ei insisi.
Economia de piata si democratia
Sustinerea economiei de piata se situeaza printre ultimile locuri din clasament. Putin peste o treime din respondenti au declarat ca prefera o economie de piata oricarui alt sistem economic, procentajul lor scazand din 2006 cu aproape 10%. Procentajul populatiei care sustine fara echivoc democratia a scazut fata de 2006 cu 7%, ajungand la 43%. In continuare cea mai populara optiune politico-economica este
considerata combinarea democratiei cu economia de piata.
Romanii cred ca anumite caracteristici democratice de baza nu exista in tara lor. Doar 27% din respondenti au incredere ca alegerile electorale sunt libere si corecte, si numai 23% considera ca aceasta tara este guvernata de lege si ordine. Mai putin de o cincime au incredere ca sistemul juridic protejeaza cetatenii de abuzul statului. Impreuna, aceste procente sunt cu 40 de puncte sub media tarilor din vestul Europei.
Increderea generala si in institutii
Nivelul increderii romanilor in alti oameni in general ramane cu mult sub media regiunii aflata in tranzitie, in ciuda unei cresteri inregistrate in anul 2006. In randul populatiei cu venituri mici si mijlocii increderea a scazut usor, in schimb a crescut in randul celor cu venituri mari cu 13 procente. Acest lucru evidentiaza o corelatie mult mai mare decat inainte intre incredere si nivelul de venituri.
Increderea in institutiile publice a scazut variabil pe intregul segment. Increderea respondentilor in Presedintie a scazut considerabil la doar 14%. Procentul increderii populatiei in alte structuri politice a inregistrat o scadere de aproximativ doua treimi comparativ cu nivelul deja redus din 2006 – doar 7% din respondenti au incredere in Guvern si Parlament si mai putin de 5% au incredere in partidele politice. Institutiile religioase si-au pastrat cel mai inalt nivel de incredere, in ciuda unei scaderi de 20 de procente fata de 2006. Cel mai stabil procent este cel al increderii in organizatiile non-guvernametale (ONG) si in investitorii straini.
Coruptia
Platile informale in sectorul sanatatii sunt deosebit de mari. Peste 43% din respondenti considera ca platile sunt comune, cu o crestere de 13% fata de procentajul din 2006. Sectorul Politiei Rutiere este considerat cel de-al doilea sector problematic, aproximativ 12% din populatie considera ca platile informale sunt o problema. Serviciile publice au avut o usoara scadere fata de 2006 in ceea ce priveste coruptia, dar nivelurile raman, comparativ, mult peste mediile tarilor din vestul Europei.
Prioritatile cheltuielilor guvernamentale
50% din respondenti doresc ca guvernul sa acorde prioritate cheltuielilor din sistemul sanatatii, 25% doresc ca guvernul sa acorde o atentie sporita educatiei, iar 12% doresc cresterea pensiilor.
