Consiliul Concurentei ar trebui sa inceapa o investigatie sectoriala asupra retailului farmaceutic, pentru a trasa unele directii, precum numarul de farmacii de care Romania are intr-adevar nevoie, situat in prezent la un nivel nesustenabil, este de parere directorul retelei Dona, Ovidiu Wencz, citat de Mediafax.
„Numarul de farmacii a evoluat in timp mult peste limita sustenabila, cu o aglomerare in vaduri comerciale cunoscute. Marjele au scazut pentru ca multe dintre farmacii nu au in amonte capacitate de negociere, statul iti da o marja cat sa traiesti, iar pretul locatiilor inchiriate farmaciilor a ramas ridicat, in contextul in care chiriile in piata imobiliara scadeau. Astfel, au inceput sa apara multe falimente, iar in anul de gratie 2014 aproape tot retailul farma este pe pierdere”, a aratat Wencz.
El a adaugat ca, dupa prelungirea criteriului demografic de anul trecut, in 2015 ar trebui sa se discute si subiectul farmaciilor infiintate pe criterii de exceptie, in ideea reverificarii numarului de licente de care are nevoie Romania in mod real. Astfel, spune Wencz, Consiliul Concurentei ar trebui sa deruleze o investigatie sectoriala pe aceasta piata, care sa lamureasca unele aspecte si sa traseze directii.
„Nimeni nu doreste si nu poate sa obtina profituri fabuloase din aceasta zona, pentru ca statul subventioneaza buna parte din aceasta piata si este normal sa o controleze. Problema este ca din cauza acestui numar de farmacii aparute in plus nu prea mai face nimeni bani, cel putin nu cei care functioneaza respectand absolut toate reglementarile legale”, a declarat Ovidiu Wencz, directorul general al retelei Dona, care numara 275 de unitati.
Farmaciile Dona creeaza un precedent pe piata de retail farmaceutic, dupa o sentinta favorabila din partea inaltei Curti de Casatie si Justitie (iCCJ) pentru anularea licentei unei farmacii din Bucuresti, infiintata pe baza aplicarii incorecte a principiului exceptiei.
„Langa Dona din Strada Giurgiului a fost deschisa o farmacie Belladona, a carui documentatie nu era legala. Dona a facut o plangere in instanta despre aceasta situatie, de atacare a vadului comercial, a urmat toti pasii necesari si a obtinut o solutie definitiva si irevocabila la iCCJ, prin care aceasta licenta a fost anulata. Mai avem aproximativ 20 de procese prin care atacam farmacii infiintate sau mutate in mod nelegal. Relocam in fiecare an 5-10% din farmaciile existente, din cauza erodarii vadului comercial si a chiriilor ridicate pe care proprietarii refuza sa le renegocieze”, a spus Wencz.
Potrivit directorului Dona, in documentatie, farmacia aparea ca functioneaza intr-un spatiu comercial de mare suprafata, desi era la parterului unui bloc. El a aratat ca au fost initiate demersurile pentru punerea in aplicare a sentintei.
Potrivit legii, farmaciile pot fi deschise in functie de un criteriu demografic, care stabileste numarul de farmacii raportat la numarul de locuitori, iar criteriul de exceptie aplicat este infiintarea de farmacii in marile centre comerciale.
Wencz a explicat ca pacientii unei farmacii, in proportie de peste 80%, sunt intr-o arie de 500 metri de aceasta, iar pentru a functiona o farmacie trebuie sa aiba in medie 5.000 – 6.000 de bonuri si 700 – 800 de retete pe luna, altfel „nu supravietuieste, este sub o covrigarie ca profitabilitate”.
„in momentul in care in aceeasi arie apar mai multe farmacii atunci numarul de pacienti se impart intre acestea. in criza s-a vazut ca pacientii romani au avut dificultati de buget, si chiar daca merg la medic sa se trateze, poate nu iau toate medicamentele prescrise”, a aratat Wencz.
Pentru a sublinia ideea de numar in exces al farmaciilor in acelasi vad comercial, Wencz a dat ca exemplu si o strada din Sibiu, Mihai Viteazul, pe care se aflau la un moment dat 13 farmacii.
Potrivit celei mai recente statistici a Ministerului Sanatatii, numarul total al farmaciilor comunitare a ajuns in luna ianuarie a acestui an la 8.673 unitati, cu 3.173 (+57.6%) mai multe decat in 2008 si cu 1.771 (+26%) peste cele din 2010 (6.902 unitati), an in care, potrivit ministrului Sanatatii de la acea vreme, Cseke Atilla, era respectata media existenta la nivelul UE de o farmacie la 3.400 de locuitori. Doar la nivel urban, numarul farmaciilor raportat la numarul de locuitori depasea nivelul european.
Spre exemplu, la o populatie de aproximativ 2 milioane de locuitori, Bucurestiul are circa 1.000 de farmacii, cu 50% mai mult fata de cele 667 unitati necesare, daca s-ar aplica criteriul demografic.
Din totalul de 8.673 de farmacii, 948 reprezinta licente pe exceptie de la criteriul demografic.
Din datele Ministerului Sanatatii reiese ca multe dintre farmaciile infiintate pe exceptie au ca adrese parter de bloc si nu un centru comercial de mare suprafata, care repecta conditia de infrastuctura comuna ce defineste un astfel de spatiu, asa cum prevede legea. Potrivit datelor furnizate de compania imobiliara DTZ Echinox in Romania sunt in total 164 de proiecte de retail moderne mari (centre comerciale, parcuri de retail, galerii comerciale).
Cele mai multe farmacii infiintate pe criteriul de exceptie au fost in Bucuresti (136), Constanta (92), Cluj (59), Bihor (53) si Iasi (46). La polul opus sunt judete precum Calarasi (3), Giurgiu (3) si Ialomita (4).
Consiliul Concurentei a declansat in 2013 o ancheta sectoriala privind piata farmaceutica, in cadrul acesteia analizandu-se, printre altele, schimbarea sistemului de distributie a medicamentelor, dar acesta nu cuprinde cat te extins este retailul farmaceutic. Reprezentantii institutiei nu au comentat pe marginea acestui subiect.
Ministerul Sanatatii nu a raspuns la solicitarea MEDIAFAX pana la transmiterea acestei stiri.
Legea farmaciei nr. 266/2008 prevede infiintarea farmaciilor in mediul urban in functie de un criteriu demografic, care stabileste numarul maxim de farmacii dintr-un oras in functie de numarul de locuitori. Astfel, poate exista o farmacie la minimum 3.000 de locuitori in Bucuresti, una la minimum 3.500 de locuitori in orasele resedinta de judet si una la minumum 4.000 de locuitori in celelalte orase.
in 2010, criteriului de exceptie a fost eliminat, insa Executivul a revenit in acelasi a revenit asupra deciziei si a permis din nou deschiderea de farmacii in centrele comerciale. Exceptia de la criteriul demografic permite infiintarea farmaciilor in centre comerciale cu suprafata de vanzare mare, ce depaseste 1.000 de metri patrati (initial minim 3.000 metri patrati), in care se desfasoara activitati de comercializare cu amanuntul de produse si de alimentatie publica, situate intr-un singur imobil care utilizeaza o infrastructura comuna si utilitati adecvate. Initial, legea includea si un criteriu geografic, prin care nu se putea deschide o farmacie la mai putin de 500 de metri de alta (ulterior 250 de metri de alta), dar acesta a fost eliminat. Anterior legii farmaciei, criteriul demografic era reglementat prin ordin de ministru.
Criteriul demografic urma sa fie eliminat din acest an, dar va mai fi mentinut o perioada nelimitata, o liberalizare a pietei ducand, potrivit jucatorilor de profil, la cresterea necontrolata a numarului de farmacii, urmata de insolvente si falimente in lant, in conditiile in care numarul farmaciilor este oricum mare si fara o distributie coerenta, fiind concentrate in judetele cu cele mai mari decontari si in zonele cu vaduri comerciale.
Conform datelor Ministerului Sanatatii, cele mai multe farmacii se regasesc in Bucuresti (circa 1.000), Constanta (circa 430) si Iasi (436), iar cele mai putine in judetele Covasna (60), Salaj (78) si Caras-Severin (74).
Primele cinci retele de farmacii sunt Catena, detinuta de Anca Vlad, cu peste 500 de unitati, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unitati, Dona (275), retea controlata de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, si Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.
Alte retele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judete), Farmacia Richter (120), detinuta de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlata de omul de afaceri Valentin Norbert Tarus, si Reteta (80), detinuta de familia Vonica din Sibiu.
