Pentru a proteja padurile virgine din Romania este nevoie de un cadru legislativ care sa le asigure protectia, dar si de repere clare privind identificarea acestor paduri. Dupa campania pentru protejarea padurilor virgine din 2011, WWF a obtinut in 2012 instituirea legislatiei necesare pentru protejarea acestor paduri. Ultimul pas – identificarea lor, consta in infiintarea Catalogului National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine din Romania. Odata instituit acest Catalog, WWF va putea sa propuna, alaturi de alte initiative, includerea celor peste 20.000 ha de padure identificate deja in ultimii patru ani, folosind resurse proprii. Catalogul instituie o protectie imediata printr-un sistem de identificare si evidenta a padurilor virgine care va permite implicarea tuturor celor interesati, inclusiv administratori de paduri si firme de exploatare.
Din 24 mai, timp de o luna, Ministerul Mediului, Apelor şi Padurilor (MMAP) a suspus dezbaterii publice Proiectul de Ordin de Ministru privind constituirea Catalogului. in acest timp, cetatenii si institutiile interesate pot transmite sugestii privind forma acestuia. Propunerile vor fi luate in considerare in cadrul ultimei dezbateri, sub coordonarea autoritatilor publice, care va avea loc pe data de 23 iunie, unde va fi adoptata forma finala. WWF-Romania incurajeaza toate partile interesate sa contribuie la aceasta dezbatere, astfel incat la finalul acesteia sa avem o legislatie cat mai eficienta si aplicabila pentru ultimele paduri virgine din Europa.
„Padurile virgine si cvasivirgine sunt ecosisteme forestiere cu structuri primare, ce s-au format si dezvoltat printr-o evolutie naturala de mii de ani si care nu au fost influentate in mod semnificativ sub raportul structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice prin activitati antropice. Daca padurea virgina dispare, nu se pierde numai o lectie vie pastrata in adevarate laboratoare ale naturii dar ii va urma si o parte a identitatii culturale a comunitatilor locale din Romania. in contextul cresterii presiunii asupra resurselor naturale si vazand ritmul cu care aceste paduri dispar, se intelege prioritatea dezvoltarii in regim de urgenta a unui cadru legislativ eficient, care sa permita tuturor celor interesati sa se implice intr-un mod contructiv pentru ocrotirea acestei mosteniri” a declarat Radu Vlad, Manager program paduri la WWF-Romania.
Padurile virgine nu pot fi protejate daca nu sunt identificate, cartate si recunoscute
WWF a initiat infiintarea acestui Catalog ca solutie pentru instituirea unor proceduri eficiente de protectie pe termen lung a padurilor virgine si cvasivirgine, dupa mai multe demersuri legislative, respectiv Ordinul de Ministru legat de stabilirea criteriilor de identificare a padurilor virgine din Romania (Ordinul 3397/2012) si Codul Silvic, legea organica care instituie Catalogul (Codul silvic art. 26 alin. 3) ca instrument de evidenta si gestiune a padurilor virgine si cvasivirgine din Romania, pentru a le asigura ocrotirea pe termen lung.
in 2012 nu existau proceduri clare si eficiente de clasificare a acestor paduri. Primul pas a fost facut cu implicarea specialistilor WWF in elaborarea Codului Silvic, legea organica care stabileste cadrul general al managementului padurilor si care introduce pentru prima data ideea padurilor virgine in legislatie si confera protectie stricta acestor paduri. Catalogul a fost pus pe lista de prioritati pentru 2016 in Declaratia privind unele prioritati si directii concrete de actiune in domeniul administrarii padurilor din Romania, semnata de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor alaturi de mai multe organizatii de mediu.
“Catalogul va transparentiza si va face mult mai accesibil procesul de identificare a padurilor virgine in toata tara. Daca pana in prezent responsabilitatea identificarii si cartarii revenea doar administratorilor de paduri, dupa constituirea Catalogului, orice parte interesata, cu expertiza necesara si relevanta, va putea sa initieze procedura de includere a padurilor sub protectie. Din fericire, deja exista astfel de organizatii, experti si cetateni, care prin implicare voluntara incearca sa contribuie la procesul de identificare. Noi credem ca acest Catalog va constitui cadrul legal de care acestia au nevoie, pentru a fi cu adevarat eficienti”, a adaugat Magor Csibi, Director WWF-Romania.
480 de zile de lucru efectiv in teren pentru identificarea a 20.000 ha de paduri virgine
Desi la nivel national avem o serie de date obtinute in cadrul proiectului Inventarul si Strategia pentru Gestionarea Durabila si Protectia Padurilor Virgine din Romania (PIN-MATRA/2001/018) privind identificarea padurilor virgine si cvasivirgine, acestea nu mai sunt conforme cu realitatea, situatia padurilor din Romania suferind transformari uneori dramatice in ultimul timp.
Pentru o inventariere cat mai exacta a padurilor virgine si pentru protejarea eficienta a acestora, WWF-Romania a pornit in 2012 activitati specifice de identificare, din resurse proprii, proces care se desfasoara si in acest moment.
Identificarea padurilor virgine este un proces amplu, care necesita grupuri de lucru cu factorii responsabili, consultari publice cu factorii interesati, analiza suprafetelor in baza datelor existente si a informatiilor provenite din consultari, verificarea in teren a tuturor suprafetelor potentiale, validarea suprafetelor conforme, seminarii cu factorii interesati in care sunt prezentate rezultatele, instiintarea autoritatilor si punerea la dispozitie a datelor de identificare a suprafetelor validate, confirmarea suprafetelor de catre autoritati si securizarea lor.
Acest proces a insemnat, pana acum, 480 de zile de lucru efectiv in teren, pentru a consulta peste 500 de factori interesati*, pentru a organiza peste 40 de grupuri de lucru si pentru a finaliza peste 25 de seminare de informare-constientizare.
Aproximativ 20.000 ha de paduri virgine si cvasivirgine au fost identificate si cartate in urma evaluarilor de teren realizate de WWF-Romania alaturi de specialisti independenti din domeniul forestier. Acestea se afla in judetele: Maramures – peste 4.700 ha, Sibiu – peste 2.800 ha, Covasna – peste 400 ha, Brasov – peste 4.300 ha, Hunedoara – peste 600 ha, Gorj – peste 4.000 de ha, Mehedinti – peste 2.100 de ha, Caras-Severin – peste 800 de ha si Bistrita-Nasaud – peste 100 ha.
„Un alt lucru important de mentionat este faptul ca odata incluse in Catalog, aceste paduri virgine nu mai pot fi scoase de sub protectie, cu exceptia cazului de siguranta sau securitate nationala”, a mai spus Radu Vlad, Manager program paduri la WWF-Romania.
Resursele umane si financiare ale WWF-Romania sunt limitate, prin urmare toti factorii interesati sunt invitati sa contribuie la procesul de identificare.
